Rezolvați pentru x
x=-\frac{3}{5}=-0,6
x=\frac{4}{5}=0,8
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x-\frac{24}{49}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\sqrt{\left(-\frac{10}{49}\right)^{2}-4\times \frac{50}{49}\left(-\frac{24}{49}\right)}}{2\times \frac{50}{49}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{50}{49}, b cu -\frac{10}{49} și c cu -\frac{24}{49} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\sqrt{\frac{100}{2401}-4\times \frac{50}{49}\left(-\frac{24}{49}\right)}}{2\times \frac{50}{49}}
Ridicați -\frac{10}{49} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\sqrt{\frac{100}{2401}-\frac{200}{49}\left(-\frac{24}{49}\right)}}{2\times \frac{50}{49}}
Înmulțiți -4 cu \frac{50}{49}.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\sqrt{\frac{100+4800}{2401}}}{2\times \frac{50}{49}}
Înmulțiți -\frac{200}{49} cu -\frac{24}{49} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\sqrt{\frac{100}{49}}}{2\times \frac{50}{49}}
Adunați \frac{100}{2401} cu \frac{4800}{2401} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{10}{49}\right)±\frac{10}{7}}{2\times \frac{50}{49}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{100}{49}.
x=\frac{\frac{10}{49}±\frac{10}{7}}{2\times \frac{50}{49}}
Opusul lui -\frac{10}{49} este \frac{10}{49}.
x=\frac{\frac{10}{49}±\frac{10}{7}}{\frac{100}{49}}
Înmulțiți 2 cu \frac{50}{49}.
x=\frac{\frac{80}{49}}{\frac{100}{49}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{10}{49}±\frac{10}{7}}{\frac{100}{49}} atunci când ± este plus. Adunați \frac{10}{49} cu \frac{10}{7} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{4}{5}
Împărțiți \frac{80}{49} la \frac{100}{49} înmulțind pe \frac{80}{49} cu reciproca lui \frac{100}{49}.
x=-\frac{\frac{60}{49}}{\frac{100}{49}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{10}{49}±\frac{10}{7}}{\frac{100}{49}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{10}{7} din \frac{10}{49} găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=-\frac{3}{5}
Împărțiți -\frac{60}{49} la \frac{100}{49} înmulțind pe -\frac{60}{49} cu reciproca lui \frac{100}{49}.
x=\frac{4}{5} x=-\frac{3}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x-\frac{24}{49}=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x-\frac{24}{49}-\left(-\frac{24}{49}\right)=-\left(-\frac{24}{49}\right)
Adunați \frac{24}{49} la ambele părți ale ecuației.
\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x=-\left(-\frac{24}{49}\right)
Scăderea -\frac{24}{49} din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x=\frac{24}{49}
Scădeți -\frac{24}{49} din 0.
\frac{\frac{50}{49}x^{2}-\frac{10}{49}x}{\frac{50}{49}}=\frac{\frac{24}{49}}{\frac{50}{49}}
Împărțiți ambele părți ale ecuației la \frac{50}{49}, ceea ce este același lucru cu înmulțirea ambelor părți cu reciproca fracției.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{10}{49}}{\frac{50}{49}}\right)x=\frac{\frac{24}{49}}{\frac{50}{49}}
Împărțirea la \frac{50}{49} anulează înmulțirea cu \frac{50}{49}.
x^{2}-\frac{1}{5}x=\frac{\frac{24}{49}}{\frac{50}{49}}
Împărțiți -\frac{10}{49} la \frac{50}{49} înmulțind pe -\frac{10}{49} cu reciproca lui \frac{50}{49}.
x^{2}-\frac{1}{5}x=\frac{12}{25}
Împărțiți \frac{24}{49} la \frac{50}{49} înmulțind pe \frac{24}{49} cu reciproca lui \frac{50}{49}.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{12}{25}+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{10}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{12}{25}+\frac{1}{100}
Ridicați -\frac{1}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{49}{100}
Adunați \frac{12}{25} cu \frac{1}{100} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{49}{100}
Factor x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{49}{100}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{10}=\frac{7}{10} x-\frac{1}{10}=-\frac{7}{10}
Simplificați.
x=\frac{4}{5} x=-\frac{3}{5}
Adunați \frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}