Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{1+\sqrt{14}i}{5}\approx 0,2+0,748331477i
x=\frac{-\sqrt{14}i+1}{5}\approx 0,2-0,748331477i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
5x^{2}-2x+3=0
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 6x.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\times 5\times 3}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu -2 și c cu 3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\times 5\times 3}}{2\times 5}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-20\times 3}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-60}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu 3.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{-56}}{2\times 5}
Adunați 4 cu -60.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{14}i}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru -56.
x=\frac{2±2\sqrt{14}i}{2\times 5}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2±2\sqrt{14}i}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
x=\frac{2+2\sqrt{14}i}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{14}i}{10} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2i\sqrt{14}.
x=\frac{1+\sqrt{14}i}{5}
Împărțiți 2+2i\sqrt{14} la 10.
x=\frac{-2\sqrt{14}i+2}{10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{14}i}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 2i\sqrt{14} din 2.
x=\frac{-\sqrt{14}i+1}{5}
Împărțiți 2-2i\sqrt{14} la 10.
x=\frac{1+\sqrt{14}i}{5} x=\frac{-\sqrt{14}i+1}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
5x^{2}-2x+3=0
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 6x.
5x^{2}-2x=-3
Scădeți 3 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
\frac{5x^{2}-2x}{5}=-\frac{3}{5}
Se împart ambele părți la 5.
x^{2}-\frac{2}{5}x=-\frac{3}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\left(-\frac{1}{5}\right)^{2}=-\frac{3}{5}+\left(-\frac{1}{5}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{2}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{5}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}=-\frac{3}{5}+\frac{1}{25}
Ridicați -\frac{1}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}=-\frac{14}{25}
Adunați -\frac{3}{5} cu \frac{1}{25} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{5}\right)^{2}=-\frac{14}{25}
Factor x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{5}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{14}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{5}=\frac{\sqrt{14}i}{5} x-\frac{1}{5}=-\frac{\sqrt{14}i}{5}
Simplificați.
x=\frac{1+\sqrt{14}i}{5} x=\frac{-\sqrt{14}i+1}{5}
Adunați \frac{1}{5} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}