Rezolvați pentru x
x=\frac{2\sqrt{31}-23}{15}\approx -0,790964752
x=\frac{-2\sqrt{31}-23}{15}\approx -2,275701915
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3-x=\left(x+1\right)\left(x+2\right)\times 15
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,-1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+1\right)\left(x+2\right).
3-x=\left(x^{2}+3x+2\right)\times 15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu x+2 și a combina termenii similari.
3-x=15x^{2}+45x+30
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+3x+2 cu 15.
3-x-15x^{2}=45x+30
Scădeți 15x^{2} din ambele părți.
3-x-15x^{2}-45x=30
Scădeți 45x din ambele părți.
3-46x-15x^{2}=30
Combinați -x cu -45x pentru a obține -46x.
3-46x-15x^{2}-30=0
Scădeți 30 din ambele părți.
-27-46x-15x^{2}=0
Scădeți 30 din 3 pentru a obține -27.
-15x^{2}-46x-27=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-46\right)±\sqrt{\left(-46\right)^{2}-4\left(-15\right)\left(-27\right)}}{2\left(-15\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -15, b cu -46 și c cu -27 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-46\right)±\sqrt{2116-4\left(-15\right)\left(-27\right)}}{2\left(-15\right)}
Ridicați -46 la pătrat.
x=\frac{-\left(-46\right)±\sqrt{2116+60\left(-27\right)}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți -4 cu -15.
x=\frac{-\left(-46\right)±\sqrt{2116-1620}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți 60 cu -27.
x=\frac{-\left(-46\right)±\sqrt{496}}{2\left(-15\right)}
Adunați 2116 cu -1620.
x=\frac{-\left(-46\right)±4\sqrt{31}}{2\left(-15\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 496.
x=\frac{46±4\sqrt{31}}{2\left(-15\right)}
Opusul lui -46 este 46.
x=\frac{46±4\sqrt{31}}{-30}
Înmulțiți 2 cu -15.
x=\frac{4\sqrt{31}+46}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{46±4\sqrt{31}}{-30} atunci când ± este plus. Adunați 46 cu 4\sqrt{31}.
x=\frac{-2\sqrt{31}-23}{15}
Împărțiți 46+4\sqrt{31} la -30.
x=\frac{46-4\sqrt{31}}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{46±4\sqrt{31}}{-30} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{31} din 46.
x=\frac{2\sqrt{31}-23}{15}
Împărțiți 46-4\sqrt{31} la -30.
x=\frac{-2\sqrt{31}-23}{15} x=\frac{2\sqrt{31}-23}{15}
Ecuația este rezolvată acum.
3-x=\left(x+1\right)\left(x+2\right)\times 15
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,-1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+1\right)\left(x+2\right).
3-x=\left(x^{2}+3x+2\right)\times 15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu x+2 și a combina termenii similari.
3-x=15x^{2}+45x+30
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+3x+2 cu 15.
3-x-15x^{2}=45x+30
Scădeți 15x^{2} din ambele părți.
3-x-15x^{2}-45x=30
Scădeți 45x din ambele părți.
3-46x-15x^{2}=30
Combinați -x cu -45x pentru a obține -46x.
-46x-15x^{2}=30-3
Scădeți 3 din ambele părți.
-46x-15x^{2}=27
Scădeți 3 din 30 pentru a obține 27.
-15x^{2}-46x=27
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-15x^{2}-46x}{-15}=\frac{27}{-15}
Se împart ambele părți la -15.
x^{2}+\left(-\frac{46}{-15}\right)x=\frac{27}{-15}
Împărțirea la -15 anulează înmulțirea cu -15.
x^{2}+\frac{46}{15}x=\frac{27}{-15}
Împărțiți -46 la -15.
x^{2}+\frac{46}{15}x=-\frac{9}{5}
Reduceți fracția \frac{27}{-15} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 3.
x^{2}+\frac{46}{15}x+\left(\frac{23}{15}\right)^{2}=-\frac{9}{5}+\left(\frac{23}{15}\right)^{2}
Împărțiți \frac{46}{15}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{23}{15}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{23}{15} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{46}{15}x+\frac{529}{225}=-\frac{9}{5}+\frac{529}{225}
Ridicați \frac{23}{15} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{46}{15}x+\frac{529}{225}=\frac{124}{225}
Adunați -\frac{9}{5} cu \frac{529}{225} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{23}{15}\right)^{2}=\frac{124}{225}
Factor x^{2}+\frac{46}{15}x+\frac{529}{225}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{23}{15}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{124}{225}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{23}{15}=\frac{2\sqrt{31}}{15} x+\frac{23}{15}=-\frac{2\sqrt{31}}{15}
Simplificați.
x=\frac{2\sqrt{31}-23}{15} x=\frac{-2\sqrt{31}-23}{15}
Scădeți \frac{23}{15} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}