Rezolvați pentru x
x=-2
x=\frac{1}{2}=0,5
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x+1\right)\times 3+\left(x-1\right)\times 3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x-1,x+1.
3x+3+\left(x-1\right)\times 3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
3x+3+3x-3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu 3.
6x+3-3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Combinați 3x cu 3x pentru a obține 6x.
6x=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Scădeți 3 din 3 pentru a obține 0.
6x=\left(-4x+4\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4 cu x-1.
6x=-4x^{2}+4
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4x+4 cu x+1 și a combina termenii similari.
6x+4x^{2}=4
Adăugați 4x^{2} la ambele părți.
6x+4x^{2}-4=0
Scădeți 4 din ambele părți.
4x^{2}+6x-4=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 4\left(-4\right)}}{2\times 4}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 4, b cu 6 și c cu -4 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 4\left(-4\right)}}{2\times 4}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-16\left(-4\right)}}{2\times 4}
Înmulțiți -4 cu 4.
x=\frac{-6±\sqrt{36+64}}{2\times 4}
Înmulțiți -16 cu -4.
x=\frac{-6±\sqrt{100}}{2\times 4}
Adunați 36 cu 64.
x=\frac{-6±10}{2\times 4}
Aflați rădăcina pătrată pentru 100.
x=\frac{-6±10}{8}
Înmulțiți 2 cu 4.
x=\frac{4}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±10}{8} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 10.
x=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{4}{8} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
x=-\frac{16}{8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±10}{8} atunci când ± este minus. Scădeți 10 din -6.
x=-2
Împărțiți -16 la 8.
x=\frac{1}{2} x=-2
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x+1\right)\times 3+\left(x-1\right)\times 3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x-1,x+1.
3x+3+\left(x-1\right)\times 3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
3x+3+3x-3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu 3.
6x+3-3=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Combinați 3x cu 3x pentru a obține 6x.
6x=-4\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Scădeți 3 din 3 pentru a obține 0.
6x=\left(-4x+4\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4 cu x-1.
6x=-4x^{2}+4
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4x+4 cu x+1 și a combina termenii similari.
6x+4x^{2}=4
Adăugați 4x^{2} la ambele părți.
4x^{2}+6x=4
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{4x^{2}+6x}{4}=\frac{4}{4}
Se împart ambele părți la 4.
x^{2}+\frac{6}{4}x=\frac{4}{4}
Împărțirea la 4 anulează înmulțirea cu 4.
x^{2}+\frac{3}{2}x=\frac{4}{4}
Reduceți fracția \frac{6}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}+\frac{3}{2}x=1
Împărțiți 4 la 4.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\left(\frac{3}{4}\right)^{2}=1+\left(\frac{3}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{3}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=1+\frac{9}{16}
Ridicați \frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=\frac{25}{16}
Adunați 1 cu \frac{9}{16}.
\left(x+\frac{3}{4}\right)^{2}=\frac{25}{16}
Factor x^{2}+\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{4}=\frac{5}{4} x+\frac{3}{4}=-\frac{5}{4}
Simplificați.
x=\frac{1}{2} x=-2
Scădeți \frac{3}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}