Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-19+3\sqrt{15}i}{8}\approx -2,375+1,452368755i
x=\frac{-3\sqrt{15}i-19}{8}\approx -2,375-1,452368755i
Grafic
Test
Quadratic Equation
5 probleme similare cu aceasta:
\frac{ 1 }{ 6 } (4x+5) \frac{ -2 }{ 3 } (2x+7)=3
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{6}\left(4x+5\right)\left(-\frac{2}{3}\right)\left(2x+7\right)=3
Fracția \frac{-2}{3} poate fi rescrisă ca -\frac{2}{3} prin extragerea semnului negativ.
-\frac{1}{9}\left(4x+5\right)\left(2x+7\right)=3
Înmulțiți \frac{1}{6} cu -\frac{2}{3} pentru a obține -\frac{1}{9}.
\left(-\frac{4}{9}x-\frac{5}{9}\right)\left(2x+7\right)=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -\frac{1}{9} cu 4x+5.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x-\frac{35}{9}=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -\frac{4}{9}x-\frac{5}{9} cu 2x+7 și a combina termenii similari.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x-\frac{35}{9}-3=0
Scădeți 3 din ambele părți.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x-\frac{62}{9}=0
Scădeți 3 din -\frac{35}{9} pentru a obține -\frac{62}{9}.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\sqrt{\left(-\frac{38}{9}\right)^{2}-4\left(-\frac{8}{9}\right)\left(-\frac{62}{9}\right)}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -\frac{8}{9}, b cu -\frac{38}{9} și c cu -\frac{62}{9} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\sqrt{\frac{1444}{81}-4\left(-\frac{8}{9}\right)\left(-\frac{62}{9}\right)}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Ridicați -\frac{38}{9} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\sqrt{\frac{1444}{81}+\frac{32}{9}\left(-\frac{62}{9}\right)}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Înmulțiți -4 cu -\frac{8}{9}.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\sqrt{\frac{1444-1984}{81}}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Înmulțiți \frac{32}{9} cu -\frac{62}{9} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\sqrt{-\frac{20}{3}}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Adunați \frac{1444}{81} cu -\frac{1984}{81} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{38}{9}\right)±\frac{2\sqrt{15}i}{3}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -\frac{20}{3}.
x=\frac{\frac{38}{9}±\frac{2\sqrt{15}i}{3}}{2\left(-\frac{8}{9}\right)}
Opusul lui -\frac{38}{9} este \frac{38}{9}.
x=\frac{\frac{38}{9}±\frac{2\sqrt{15}i}{3}}{-\frac{16}{9}}
Înmulțiți 2 cu -\frac{8}{9}.
x=\frac{\frac{2\sqrt{15}i}{3}+\frac{38}{9}}{-\frac{16}{9}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{38}{9}±\frac{2\sqrt{15}i}{3}}{-\frac{16}{9}} atunci când ± este plus. Adunați \frac{38}{9} cu \frac{2i\sqrt{15}}{3}.
x=\frac{-3\sqrt{15}i-19}{8}
Împărțiți \frac{38}{9}+\frac{2i\sqrt{15}}{3} la -\frac{16}{9} înmulțind pe \frac{38}{9}+\frac{2i\sqrt{15}}{3} cu reciproca lui -\frac{16}{9}.
x=\frac{-\frac{2\sqrt{15}i}{3}+\frac{38}{9}}{-\frac{16}{9}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{38}{9}±\frac{2\sqrt{15}i}{3}}{-\frac{16}{9}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{2i\sqrt{15}}{3} din \frac{38}{9}.
x=\frac{-19+3\sqrt{15}i}{8}
Împărțiți \frac{38}{9}-\frac{2i\sqrt{15}}{3} la -\frac{16}{9} înmulțind pe \frac{38}{9}-\frac{2i\sqrt{15}}{3} cu reciproca lui -\frac{16}{9}.
x=\frac{-3\sqrt{15}i-19}{8} x=\frac{-19+3\sqrt{15}i}{8}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{6}\left(4x+5\right)\left(-\frac{2}{3}\right)\left(2x+7\right)=3
Fracția \frac{-2}{3} poate fi rescrisă ca -\frac{2}{3} prin extragerea semnului negativ.
-\frac{1}{9}\left(4x+5\right)\left(2x+7\right)=3
Înmulțiți \frac{1}{6} cu -\frac{2}{3} pentru a obține -\frac{1}{9}.
\left(-\frac{4}{9}x-\frac{5}{9}\right)\left(2x+7\right)=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -\frac{1}{9} cu 4x+5.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x-\frac{35}{9}=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -\frac{4}{9}x-\frac{5}{9} cu 2x+7 și a combina termenii similari.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x=3+\frac{35}{9}
Adăugați \frac{35}{9} la ambele părți.
-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x=\frac{62}{9}
Adunați 3 și \frac{35}{9} pentru a obține \frac{62}{9}.
\frac{-\frac{8}{9}x^{2}-\frac{38}{9}x}{-\frac{8}{9}}=\frac{\frac{62}{9}}{-\frac{8}{9}}
Împărțiți ambele părți ale ecuației la -\frac{8}{9}, ceea ce este același lucru cu înmulțirea ambelor părți cu reciproca fracției.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{38}{9}}{-\frac{8}{9}}\right)x=\frac{\frac{62}{9}}{-\frac{8}{9}}
Împărțirea la -\frac{8}{9} anulează înmulțirea cu -\frac{8}{9}.
x^{2}+\frac{19}{4}x=\frac{\frac{62}{9}}{-\frac{8}{9}}
Împărțiți -\frac{38}{9} la -\frac{8}{9} înmulțind pe -\frac{38}{9} cu reciproca lui -\frac{8}{9}.
x^{2}+\frac{19}{4}x=-\frac{31}{4}
Împărțiți \frac{62}{9} la -\frac{8}{9} înmulțind pe \frac{62}{9} cu reciproca lui -\frac{8}{9}.
x^{2}+\frac{19}{4}x+\left(\frac{19}{8}\right)^{2}=-\frac{31}{4}+\left(\frac{19}{8}\right)^{2}
Împărțiți \frac{19}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{19}{8}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{19}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{19}{4}x+\frac{361}{64}=-\frac{31}{4}+\frac{361}{64}
Ridicați \frac{19}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{19}{4}x+\frac{361}{64}=-\frac{135}{64}
Adunați -\frac{31}{4} cu \frac{361}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{19}{8}\right)^{2}=-\frac{135}{64}
Factor x^{2}+\frac{19}{4}x+\frac{361}{64}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{19}{8}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{135}{64}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{19}{8}=\frac{3\sqrt{15}i}{8} x+\frac{19}{8}=-\frac{3\sqrt{15}i}{8}
Simplificați.
x=\frac{-19+3\sqrt{15}i}{8} x=\frac{-3\sqrt{15}i-19}{8}
Scădeți \frac{19}{8} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}