Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{41} + 3}{2} \approx 4,701562119
x=\frac{3-\sqrt{41}}{2}\approx -1,701562119
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x+2\right)\left(x-4\right)=1x
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,-2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+2\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al x+3,x^{2}+5x+6.
x^{2}-2x-8=1x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu x-4 și a combina termenii similari.
x^{2}-2x-8-x=0
Scădeți 1x din ambele părți.
x^{2}-3x-8=0
Combinați -2x cu -x pentru a obține -3x.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\left(-8\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -3 și c cu -8 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\left(-8\right)}}{2}
Ridicați -3 la pătrat.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+32}}{2}
Înmulțiți -4 cu -8.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{41}}{2}
Adunați 9 cu 32.
x=\frac{3±\sqrt{41}}{2}
Opusul lui -3 este 3.
x=\frac{\sqrt{41}+3}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{41}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu \sqrt{41}.
x=\frac{3-\sqrt{41}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{41}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{41} din 3.
x=\frac{\sqrt{41}+3}{2} x=\frac{3-\sqrt{41}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x+2\right)\left(x-4\right)=1x
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,-2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+2\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al x+3,x^{2}+5x+6.
x^{2}-2x-8=1x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu x-4 și a combina termenii similari.
x^{2}-2x-8-x=0
Scădeți 1x din ambele părți.
x^{2}-3x-8=0
Combinați -2x cu -x pentru a obține -3x.
x^{2}-3x=8
Adăugați 8 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
x^{2}-3x+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}=8+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți -3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-3x+\frac{9}{4}=8+\frac{9}{4}
Ridicați -\frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-3x+\frac{9}{4}=\frac{41}{4}
Adunați 8 cu \frac{9}{4}.
\left(x-\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{41}{4}
Factor x^{2}-3x+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{41}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{41}}{2} x-\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{41}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{41}+3}{2} x=\frac{3-\sqrt{41}}{2}
Adunați \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}