Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}\approx 0,153112887
x=-\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}\approx -0,653112887
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(2x-1\right)x+\left(-1-2x\right)\times 2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -\frac{1}{2},\frac{1}{2}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(2x-1\right)\left(2x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 2x+1,1-2x.
2x^{2}-x+\left(-1-2x\right)\times 2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x-1 cu x.
2x^{2}-x-2-4x=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -1-2x cu 2.
2x^{2}-5x-2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Combinați -x cu -4x pentru a obține -5x.
2x^{2}-5x-2=\left(6x-3\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3 cu 2x-1.
2x^{2}-5x-2=12x^{2}-3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 6x-3 cu 2x+1 și a combina termenii similari.
2x^{2}-5x-2-12x^{2}=-3
Scădeți 12x^{2} din ambele părți.
-10x^{2}-5x-2=-3
Combinați 2x^{2} cu -12x^{2} pentru a obține -10x^{2}.
-10x^{2}-5x-2+3=0
Adăugați 3 la ambele părți.
-10x^{2}-5x+1=0
Adunați -2 și 3 pentru a obține 1.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{\left(-5\right)^{2}-4\left(-10\right)}}{2\left(-10\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -10, b cu -5 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-4\left(-10\right)}}{2\left(-10\right)}
Ridicați -5 la pătrat.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25+40}}{2\left(-10\right)}
Înmulțiți -4 cu -10.
x=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{65}}{2\left(-10\right)}
Adunați 25 cu 40.
x=\frac{5±\sqrt{65}}{2\left(-10\right)}
Opusul lui -5 este 5.
x=\frac{5±\sqrt{65}}{-20}
Înmulțiți 2 cu -10.
x=\frac{\sqrt{65}+5}{-20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±\sqrt{65}}{-20} atunci când ± este plus. Adunați 5 cu \sqrt{65}.
x=-\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}
Împărțiți 5+\sqrt{65} la -20.
x=\frac{5-\sqrt{65}}{-20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{5±\sqrt{65}}{-20} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{65} din 5.
x=\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}
Împărțiți 5-\sqrt{65} la -20.
x=-\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4} x=\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(2x-1\right)x+\left(-1-2x\right)\times 2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -\frac{1}{2},\frac{1}{2}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(2x-1\right)\left(2x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 2x+1,1-2x.
2x^{2}-x+\left(-1-2x\right)\times 2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x-1 cu x.
2x^{2}-x-2-4x=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -1-2x cu 2.
2x^{2}-5x-2=3\left(2x-1\right)\left(2x+1\right)
Combinați -x cu -4x pentru a obține -5x.
2x^{2}-5x-2=\left(6x-3\right)\left(2x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3 cu 2x-1.
2x^{2}-5x-2=12x^{2}-3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 6x-3 cu 2x+1 și a combina termenii similari.
2x^{2}-5x-2-12x^{2}=-3
Scădeți 12x^{2} din ambele părți.
-10x^{2}-5x-2=-3
Combinați 2x^{2} cu -12x^{2} pentru a obține -10x^{2}.
-10x^{2}-5x=-3+2
Adăugați 2 la ambele părți.
-10x^{2}-5x=-1
Adunați -3 și 2 pentru a obține -1.
\frac{-10x^{2}-5x}{-10}=-\frac{1}{-10}
Se împart ambele părți la -10.
x^{2}+\left(-\frac{5}{-10}\right)x=-\frac{1}{-10}
Împărțirea la -10 anulează înmulțirea cu -10.
x^{2}+\frac{1}{2}x=-\frac{1}{-10}
Reduceți fracția \frac{-5}{-10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}+\frac{1}{2}x=\frac{1}{10}
Împărțiți -1 la -10.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{1}{10}+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{1}{10}+\frac{1}{16}
Ridicați \frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{13}{80}
Adunați \frac{1}{10} cu \frac{1}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{13}{80}
Factor x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{13}{80}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{65}}{20} x+\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{65}}{20}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4} x=-\frac{\sqrt{65}}{20}-\frac{1}{4}
Scădeți \frac{1}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}