Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{205} - 7}{6} \approx 1,219636844
x=\frac{-\sqrt{205}-7}{6}\approx -3,552970177
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x-1\right)\times 5=\left(x+2\right)\left(4-3x\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+2\right), cel mai mic multiplu comun al x+2,x-1.
5x-5=\left(x+2\right)\left(4-3x\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu 5.
5x-5=-2x-3x^{2}+8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu 4-3x și a combina termenii similari.
5x-5+2x=-3x^{2}+8
Adăugați 2x la ambele părți.
7x-5=-3x^{2}+8
Combinați 5x cu 2x pentru a obține 7x.
7x-5+3x^{2}=8
Adăugați 3x^{2} la ambele părți.
7x-5+3x^{2}-8=0
Scădeți 8 din ambele părți.
7x-13+3x^{2}=0
Scădeți 8 din -5 pentru a obține -13.
3x^{2}+7x-13=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-7±\sqrt{7^{2}-4\times 3\left(-13\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 7 și c cu -13 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-7±\sqrt{49-4\times 3\left(-13\right)}}{2\times 3}
Ridicați 7 la pătrat.
x=\frac{-7±\sqrt{49-12\left(-13\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-7±\sqrt{49+156}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -13.
x=\frac{-7±\sqrt{205}}{2\times 3}
Adunați 49 cu 156.
x=\frac{-7±\sqrt{205}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{\sqrt{205}-7}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{205}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -7 cu \sqrt{205}.
x=\frac{-\sqrt{205}-7}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{205}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{205} din -7.
x=\frac{\sqrt{205}-7}{6} x=\frac{-\sqrt{205}-7}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x-1\right)\times 5=\left(x+2\right)\left(4-3x\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+2\right), cel mai mic multiplu comun al x+2,x-1.
5x-5=\left(x+2\right)\left(4-3x\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu 5.
5x-5=-2x-3x^{2}+8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu 4-3x și a combina termenii similari.
5x-5+2x=-3x^{2}+8
Adăugați 2x la ambele părți.
7x-5=-3x^{2}+8
Combinați 5x cu 2x pentru a obține 7x.
7x-5+3x^{2}=8
Adăugați 3x^{2} la ambele părți.
7x+3x^{2}=8+5
Adăugați 5 la ambele părți.
7x+3x^{2}=13
Adunați 8 și 5 pentru a obține 13.
3x^{2}+7x=13
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{3x^{2}+7x}{3}=\frac{13}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{7}{3}x=\frac{13}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\left(\frac{7}{6}\right)^{2}=\frac{13}{3}+\left(\frac{7}{6}\right)^{2}
Împărțiți \frac{7}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{7}{6}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{7}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}=\frac{13}{3}+\frac{49}{36}
Ridicați \frac{7}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}=\frac{205}{36}
Adunați \frac{13}{3} cu \frac{49}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{7}{6}\right)^{2}=\frac{205}{36}
Factor x^{2}+\frac{7}{3}x+\frac{49}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{7}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{205}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{7}{6}=\frac{\sqrt{205}}{6} x+\frac{7}{6}=-\frac{\sqrt{205}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{205}-7}{6} x=\frac{-\sqrt{205}-7}{6}
Scădeți \frac{7}{6} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}