Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}\approx 1,602628851
x=-\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}\approx -0,935962184
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3\left(4x+6\right)=\left(6x+2\right)\times 2x
Variabila x nu poate fi egală cu -\frac{1}{3}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 12\left(3x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 12x+4,6.
12x+18=\left(6x+2\right)\times 2x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3 cu 4x+6.
12x+18=\left(12x+4\right)x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 6x+2 cu 2.
12x+18=12x^{2}+4x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 12x+4 cu x.
12x+18-12x^{2}=4x
Scădeți 12x^{2} din ambele părți.
12x+18-12x^{2}-4x=0
Scădeți 4x din ambele părți.
8x+18-12x^{2}=0
Combinați 12x cu -4x pentru a obține 8x.
-12x^{2}+8x+18=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-8±\sqrt{8^{2}-4\left(-12\right)\times 18}}{2\left(-12\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -12, b cu 8 și c cu 18 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-8±\sqrt{64-4\left(-12\right)\times 18}}{2\left(-12\right)}
Ridicați 8 la pătrat.
x=\frac{-8±\sqrt{64+48\times 18}}{2\left(-12\right)}
Înmulțiți -4 cu -12.
x=\frac{-8±\sqrt{64+864}}{2\left(-12\right)}
Înmulțiți 48 cu 18.
x=\frac{-8±\sqrt{928}}{2\left(-12\right)}
Adunați 64 cu 864.
x=\frac{-8±4\sqrt{58}}{2\left(-12\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 928.
x=\frac{-8±4\sqrt{58}}{-24}
Înmulțiți 2 cu -12.
x=\frac{4\sqrt{58}-8}{-24}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-8±4\sqrt{58}}{-24} atunci când ± este plus. Adunați -8 cu 4\sqrt{58}.
x=-\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}
Împărțiți -8+4\sqrt{58} la -24.
x=\frac{-4\sqrt{58}-8}{-24}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-8±4\sqrt{58}}{-24} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{58} din -8.
x=\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}
Împărțiți -8-4\sqrt{58} la -24.
x=-\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3} x=\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
3\left(4x+6\right)=\left(6x+2\right)\times 2x
Variabila x nu poate fi egală cu -\frac{1}{3}, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 12\left(3x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 12x+4,6.
12x+18=\left(6x+2\right)\times 2x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3 cu 4x+6.
12x+18=\left(12x+4\right)x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 6x+2 cu 2.
12x+18=12x^{2}+4x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 12x+4 cu x.
12x+18-12x^{2}=4x
Scădeți 12x^{2} din ambele părți.
12x+18-12x^{2}-4x=0
Scădeți 4x din ambele părți.
8x+18-12x^{2}=0
Combinați 12x cu -4x pentru a obține 8x.
8x-12x^{2}=-18
Scădeți 18 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-12x^{2}+8x=-18
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-12x^{2}+8x}{-12}=-\frac{18}{-12}
Se împart ambele părți la -12.
x^{2}+\frac{8}{-12}x=-\frac{18}{-12}
Împărțirea la -12 anulează înmulțirea cu -12.
x^{2}-\frac{2}{3}x=-\frac{18}{-12}
Reduceți fracția \frac{8}{-12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
x^{2}-\frac{2}{3}x=\frac{3}{2}
Reduceți fracția \frac{-18}{-12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 6.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\left(-\frac{1}{3}\right)^{2}=\frac{3}{2}+\left(-\frac{1}{3}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{2}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{3}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=\frac{3}{2}+\frac{1}{9}
Ridicați -\frac{1}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=\frac{29}{18}
Adunați \frac{3}{2} cu \frac{1}{9} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{3}\right)^{2}=\frac{29}{18}
Factor x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{29}{18}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{3}=\frac{\sqrt{58}}{6} x-\frac{1}{3}=-\frac{\sqrt{58}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3} x=-\frac{\sqrt{58}}{6}+\frac{1}{3}
Adunați \frac{1}{3} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}