Rezolvați pentru y
y=-\frac{1}{3}\approx -0,333333333
y=2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}=y
Împărțiți fiecare termen din 3y^{2}-2 la 5 pentru a obține \frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}.
\frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}-y=0
Scădeți y din ambele părți.
\frac{3}{5}y^{2}-y-\frac{2}{5}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\times \frac{3}{5}\left(-\frac{2}{5}\right)}}{2\times \frac{3}{5}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{3}{5}, b cu -1 și c cu -\frac{2}{5} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-\frac{12}{5}\left(-\frac{2}{5}\right)}}{2\times \frac{3}{5}}
Înmulțiți -4 cu \frac{3}{5}.
y=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+\frac{24}{25}}}{2\times \frac{3}{5}}
Înmulțiți -\frac{12}{5} cu -\frac{2}{5} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
y=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{\frac{49}{25}}}{2\times \frac{3}{5}}
Adunați 1 cu \frac{24}{25}.
y=\frac{-\left(-1\right)±\frac{7}{5}}{2\times \frac{3}{5}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{49}{25}.
y=\frac{1±\frac{7}{5}}{2\times \frac{3}{5}}
Opusul lui -1 este 1.
y=\frac{1±\frac{7}{5}}{\frac{6}{5}}
Înmulțiți 2 cu \frac{3}{5}.
y=\frac{\frac{12}{5}}{\frac{6}{5}}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{1±\frac{7}{5}}{\frac{6}{5}} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \frac{7}{5}.
y=2
Împărțiți \frac{12}{5} la \frac{6}{5} înmulțind pe \frac{12}{5} cu reciproca lui \frac{6}{5}.
y=-\frac{\frac{2}{5}}{\frac{6}{5}}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{1±\frac{7}{5}}{\frac{6}{5}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{7}{5} din 1.
y=-\frac{1}{3}
Împărțiți -\frac{2}{5} la \frac{6}{5} înmulțind pe -\frac{2}{5} cu reciproca lui \frac{6}{5}.
y=2 y=-\frac{1}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}=y
Împărțiți fiecare termen din 3y^{2}-2 la 5 pentru a obține \frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}.
\frac{3}{5}y^{2}-\frac{2}{5}-y=0
Scădeți y din ambele părți.
\frac{3}{5}y^{2}-y=\frac{2}{5}
Adăugați \frac{2}{5} la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
\frac{\frac{3}{5}y^{2}-y}{\frac{3}{5}}=\frac{\frac{2}{5}}{\frac{3}{5}}
Împărțiți ambele părți ale ecuației la \frac{3}{5}, ceea ce este același lucru cu înmulțirea ambelor părți cu reciproca fracției.
y^{2}+\left(-\frac{1}{\frac{3}{5}}\right)y=\frac{\frac{2}{5}}{\frac{3}{5}}
Împărțirea la \frac{3}{5} anulează înmulțirea cu \frac{3}{5}.
y^{2}-\frac{5}{3}y=\frac{\frac{2}{5}}{\frac{3}{5}}
Împărțiți -1 la \frac{3}{5} înmulțind pe -1 cu reciproca lui \frac{3}{5}.
y^{2}-\frac{5}{3}y=\frac{2}{3}
Împărțiți \frac{2}{5} la \frac{3}{5} înmulțind pe \frac{2}{5} cu reciproca lui \frac{3}{5}.
y^{2}-\frac{5}{3}y+\left(-\frac{5}{6}\right)^{2}=\frac{2}{3}+\left(-\frac{5}{6}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{5}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{5}{6}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{5}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}-\frac{5}{3}y+\frac{25}{36}=\frac{2}{3}+\frac{25}{36}
Ridicați -\frac{5}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
y^{2}-\frac{5}{3}y+\frac{25}{36}=\frac{49}{36}
Adunați \frac{2}{3} cu \frac{25}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(y-\frac{5}{6}\right)^{2}=\frac{49}{36}
Factor y^{2}-\frac{5}{3}y+\frac{25}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y-\frac{5}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{49}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y-\frac{5}{6}=\frac{7}{6} y-\frac{5}{6}=-\frac{7}{6}
Simplificați.
y=2 y=-\frac{1}{3}
Adunați \frac{5}{6} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}