Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{337} + 1}{6} \approx 3,226259958
x=\frac{1-\sqrt{337}}{6}\approx -2,892926625
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x+1\right)\times 3x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu -1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 4\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 4,x+1.
\left(3x+3\right)x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
3x^{2}+3x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3x+3 cu x.
3x^{2}+3x-20+4x=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4 cu 5-x.
3x^{2}+7x-20=8\left(x+1\right)
Combinați 3x cu 4x pentru a obține 7x.
3x^{2}+7x-20=8x+8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 8 cu x+1.
3x^{2}+7x-20-8x=8
Scădeți 8x din ambele părți.
3x^{2}-x-20=8
Combinați 7x cu -8x pentru a obține -x.
3x^{2}-x-20-8=0
Scădeți 8 din ambele părți.
3x^{2}-x-28=0
Scădeți 8 din -20 pentru a obține -28.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\times 3\left(-28\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu -1 și c cu -28 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-12\left(-28\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+336}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -28.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{337}}{2\times 3}
Adunați 1 cu 336.
x=\frac{1±\sqrt{337}}{2\times 3}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±\sqrt{337}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{\sqrt{337}+1}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{337}}{6} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \sqrt{337}.
x=\frac{1-\sqrt{337}}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{337}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{337} din 1.
x=\frac{\sqrt{337}+1}{6} x=\frac{1-\sqrt{337}}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x+1\right)\times 3x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu -1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 4\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al 4,x+1.
\left(3x+3\right)x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
3x^{2}+3x-4\left(5-x\right)=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 3x+3 cu x.
3x^{2}+3x-20+4x=8\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -4 cu 5-x.
3x^{2}+7x-20=8\left(x+1\right)
Combinați 3x cu 4x pentru a obține 7x.
3x^{2}+7x-20=8x+8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 8 cu x+1.
3x^{2}+7x-20-8x=8
Scădeți 8x din ambele părți.
3x^{2}-x-20=8
Combinați 7x cu -8x pentru a obține -x.
3x^{2}-x=8+20
Adăugați 20 la ambele părți.
3x^{2}-x=28
Adunați 8 și 20 pentru a obține 28.
\frac{3x^{2}-x}{3}=\frac{28}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}-\frac{1}{3}x=\frac{28}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}-\frac{1}{3}x+\left(-\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{28}{3}+\left(-\frac{1}{6}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{6}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{28}{3}+\frac{1}{36}
Ridicați -\frac{1}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{337}{36}
Adunați \frac{28}{3} cu \frac{1}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{337}{36}
Factor x^{2}-\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{337}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{6}=\frac{\sqrt{337}}{6} x-\frac{1}{6}=-\frac{\sqrt{337}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{337}+1}{6} x=\frac{1-\sqrt{337}}{6}
Adunați \frac{1}{6} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}