Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{15}}{5}+1\approx 1,774596669
x=-\frac{\sqrt{15}}{5}+1\approx 0,225403331
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-\left(3x+2\right)=\left(x-3\right)\left(5x+1\right)+3+x
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-3\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al 9-x^{2},x+3,3-x.
-3x-2=\left(x-3\right)\left(5x+1\right)+3+x
Pentru a găsi opusul lui 3x+2, găsiți opusul fiecărui termen.
-3x-2=5x^{2}-14x-3+3+x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-3 cu 5x+1 și a combina termenii similari.
-3x-2=5x^{2}-14x+x
Adunați -3 și 3 pentru a obține 0.
-3x-2=5x^{2}-13x
Combinați -14x cu x pentru a obține -13x.
-3x-2-5x^{2}=-13x
Scădeți 5x^{2} din ambele părți.
-3x-2-5x^{2}+13x=0
Adăugați 13x la ambele părți.
10x-2-5x^{2}=0
Combinați -3x cu 13x pentru a obține 10x.
-5x^{2}+10x-2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-10±\sqrt{10^{2}-4\left(-5\right)\left(-2\right)}}{2\left(-5\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -5, b cu 10 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-10±\sqrt{100-4\left(-5\right)\left(-2\right)}}{2\left(-5\right)}
Ridicați 10 la pătrat.
x=\frac{-10±\sqrt{100+20\left(-2\right)}}{2\left(-5\right)}
Înmulțiți -4 cu -5.
x=\frac{-10±\sqrt{100-40}}{2\left(-5\right)}
Înmulțiți 20 cu -2.
x=\frac{-10±\sqrt{60}}{2\left(-5\right)}
Adunați 100 cu -40.
x=\frac{-10±2\sqrt{15}}{2\left(-5\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 60.
x=\frac{-10±2\sqrt{15}}{-10}
Înmulțiți 2 cu -5.
x=\frac{2\sqrt{15}-10}{-10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-10±2\sqrt{15}}{-10} atunci când ± este plus. Adunați -10 cu 2\sqrt{15}.
x=-\frac{\sqrt{15}}{5}+1
Împărțiți -10+2\sqrt{15} la -10.
x=\frac{-2\sqrt{15}-10}{-10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-10±2\sqrt{15}}{-10} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{15} din -10.
x=\frac{\sqrt{15}}{5}+1
Împărțiți -10-2\sqrt{15} la -10.
x=-\frac{\sqrt{15}}{5}+1 x=\frac{\sqrt{15}}{5}+1
Ecuația este rezolvată acum.
-\left(3x+2\right)=\left(x-3\right)\left(5x+1\right)+3+x
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-3\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al 9-x^{2},x+3,3-x.
-3x-2=\left(x-3\right)\left(5x+1\right)+3+x
Pentru a găsi opusul lui 3x+2, găsiți opusul fiecărui termen.
-3x-2=5x^{2}-14x-3+3+x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-3 cu 5x+1 și a combina termenii similari.
-3x-2=5x^{2}-14x+x
Adunați -3 și 3 pentru a obține 0.
-3x-2=5x^{2}-13x
Combinați -14x cu x pentru a obține -13x.
-3x-2-5x^{2}=-13x
Scădeți 5x^{2} din ambele părți.
-3x-2-5x^{2}+13x=0
Adăugați 13x la ambele părți.
10x-2-5x^{2}=0
Combinați -3x cu 13x pentru a obține 10x.
10x-5x^{2}=2
Adăugați 2 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
-5x^{2}+10x=2
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-5x^{2}+10x}{-5}=\frac{2}{-5}
Se împart ambele părți la -5.
x^{2}+\frac{10}{-5}x=\frac{2}{-5}
Împărțirea la -5 anulează înmulțirea cu -5.
x^{2}-2x=\frac{2}{-5}
Împărțiți 10 la -5.
x^{2}-2x=-\frac{2}{5}
Împărțiți 2 la -5.
x^{2}-2x+1=-\frac{2}{5}+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-2x+1=\frac{3}{5}
Adunați -\frac{2}{5} cu 1.
\left(x-1\right)^{2}=\frac{3}{5}
Factor x^{2}-2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{3}{5}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-1=\frac{\sqrt{15}}{5} x-1=-\frac{\sqrt{15}}{5}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{15}}{5}+1 x=-\frac{\sqrt{15}}{5}+1
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}