Rezolvați pentru x
x=2
x=7
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(2\times 2^{2}+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -4,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+4\right).
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(2^{3}+1\right)
Pentru a înmulți puterile cu aceeași baze, adunați exponenții lor. Adunați 1 și 2 pentru a obține 3.
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(8+1\right)
Calculați 2 la puterea 3 și obțineți 8.
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\times 9
Adunați 8 și 1 pentru a obține 9.
2x^{2}+1=\frac{3}{2}\left(x-1\right)\left(x+4\right)
Înmulțiți \frac{1}{6} cu 9 pentru a obține \frac{3}{2}.
2x^{2}+1=\left(\frac{3}{2}x-\frac{3}{2}\right)\left(x+4\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{2} cu x-1.
2x^{2}+1=\frac{3}{2}x^{2}+\frac{9}{2}x-6
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{2}x-\frac{3}{2} cu x+4 și a combina termenii similari.
2x^{2}+1-\frac{3}{2}x^{2}=\frac{9}{2}x-6
Scădeți \frac{3}{2}x^{2} din ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}+1=\frac{9}{2}x-6
Combinați 2x^{2} cu -\frac{3}{2}x^{2} pentru a obține \frac{1}{2}x^{2}.
\frac{1}{2}x^{2}+1-\frac{9}{2}x=-6
Scădeți \frac{9}{2}x din ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}+1-\frac{9}{2}x+6=0
Adăugați 6 la ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}+7-\frac{9}{2}x=0
Adunați 1 și 6 pentru a obține 7.
\frac{1}{2}x^{2}-\frac{9}{2}x+7=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\sqrt{\left(-\frac{9}{2}\right)^{2}-4\times \frac{1}{2}\times 7}}{2\times \frac{1}{2}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{2}, b cu -\frac{9}{2} și c cu 7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\sqrt{\frac{81}{4}-4\times \frac{1}{2}\times 7}}{2\times \frac{1}{2}}
Ridicați -\frac{9}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\sqrt{\frac{81}{4}-2\times 7}}{2\times \frac{1}{2}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{2}.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\sqrt{\frac{81}{4}-14}}{2\times \frac{1}{2}}
Înmulțiți -2 cu 7.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\sqrt{\frac{25}{4}}}{2\times \frac{1}{2}}
Adunați \frac{81}{4} cu -14.
x=\frac{-\left(-\frac{9}{2}\right)±\frac{5}{2}}{2\times \frac{1}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{25}{4}.
x=\frac{\frac{9}{2}±\frac{5}{2}}{2\times \frac{1}{2}}
Opusul lui -\frac{9}{2} este \frac{9}{2}.
x=\frac{\frac{9}{2}±\frac{5}{2}}{1}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{2}.
x=\frac{7}{1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{9}{2}±\frac{5}{2}}{1} atunci când ± este plus. Adunați \frac{9}{2} cu \frac{5}{2} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=7
Împărțiți 7 la 1.
x=\frac{2}{1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{9}{2}±\frac{5}{2}}{1} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{5}{2} din \frac{9}{2} găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=2
Împărțiți 2 la 1.
x=7 x=2
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(2\times 2^{2}+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -4,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+4\right).
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(2^{3}+1\right)
Pentru a înmulți puterile cu aceeași baze, adunați exponenții lor. Adunați 1 și 2 pentru a obține 3.
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\left(8+1\right)
Calculați 2 la puterea 3 și obțineți 8.
2x^{2}+1=\frac{1}{6}\left(x-1\right)\left(x+4\right)\times 9
Adunați 8 și 1 pentru a obține 9.
2x^{2}+1=\frac{3}{2}\left(x-1\right)\left(x+4\right)
Înmulțiți \frac{1}{6} cu 9 pentru a obține \frac{3}{2}.
2x^{2}+1=\left(\frac{3}{2}x-\frac{3}{2}\right)\left(x+4\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{2} cu x-1.
2x^{2}+1=\frac{3}{2}x^{2}+\frac{9}{2}x-6
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{2}x-\frac{3}{2} cu x+4 și a combina termenii similari.
2x^{2}+1-\frac{3}{2}x^{2}=\frac{9}{2}x-6
Scădeți \frac{3}{2}x^{2} din ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}+1=\frac{9}{2}x-6
Combinați 2x^{2} cu -\frac{3}{2}x^{2} pentru a obține \frac{1}{2}x^{2}.
\frac{1}{2}x^{2}+1-\frac{9}{2}x=-6
Scădeți \frac{9}{2}x din ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}-\frac{9}{2}x=-6-1
Scădeți 1 din ambele părți.
\frac{1}{2}x^{2}-\frac{9}{2}x=-7
Scădeți 1 din -6 pentru a obține -7.
\frac{\frac{1}{2}x^{2}-\frac{9}{2}x}{\frac{1}{2}}=-\frac{7}{\frac{1}{2}}
Se înmulțesc ambele părți cu 2.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{9}{2}}{\frac{1}{2}}\right)x=-\frac{7}{\frac{1}{2}}
Împărțirea la \frac{1}{2} anulează înmulțirea cu \frac{1}{2}.
x^{2}-9x=-\frac{7}{\frac{1}{2}}
Împărțiți -\frac{9}{2} la \frac{1}{2} înmulțind pe -\frac{9}{2} cu reciproca lui \frac{1}{2}.
x^{2}-9x=-14
Împărțiți -7 la \frac{1}{2} înmulțind pe -7 cu reciproca lui \frac{1}{2}.
x^{2}-9x+\left(-\frac{9}{2}\right)^{2}=-14+\left(-\frac{9}{2}\right)^{2}
Împărțiți -9, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{9}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{9}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-9x+\frac{81}{4}=-14+\frac{81}{4}
Ridicați -\frac{9}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-9x+\frac{81}{4}=\frac{25}{4}
Adunați -14 cu \frac{81}{4}.
\left(x-\frac{9}{2}\right)^{2}=\frac{25}{4}
Factor x^{2}-9x+\frac{81}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{9}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{9}{2}=\frac{5}{2} x-\frac{9}{2}=-\frac{5}{2}
Simplificați.
x=7 x=2
Adunați \frac{9}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}