Rezolvați pentru p
p=\frac{-4+\sqrt{134}i}{5}\approx -0,8+2,315167381i
p=\frac{-\sqrt{134}i-4}{5}\approx -0,8-2,315167381i
Partajați
Copiat în clipboard
\left(p+2\right)\times 15+p\left(6p-5\right)=p\left(p+2\right)
Variabila p nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu p\left(p+2\right), cel mai mic multiplu comun al p,p+2.
15p+30+p\left(6p-5\right)=p\left(p+2\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p+2 cu 15.
15p+30+6p^{2}-5p=p\left(p+2\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p cu 6p-5.
10p+30+6p^{2}=p\left(p+2\right)
Combinați 15p cu -5p pentru a obține 10p.
10p+30+6p^{2}=p^{2}+2p
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p cu p+2.
10p+30+6p^{2}-p^{2}=2p
Scădeți p^{2} din ambele părți.
10p+30+5p^{2}=2p
Combinați 6p^{2} cu -p^{2} pentru a obține 5p^{2}.
10p+30+5p^{2}-2p=0
Scădeți 2p din ambele părți.
8p+30+5p^{2}=0
Combinați 10p cu -2p pentru a obține 8p.
5p^{2}+8p+30=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
p=\frac{-8±\sqrt{8^{2}-4\times 5\times 30}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu 8 și c cu 30 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
p=\frac{-8±\sqrt{64-4\times 5\times 30}}{2\times 5}
Ridicați 8 la pătrat.
p=\frac{-8±\sqrt{64-20\times 30}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
p=\frac{-8±\sqrt{64-600}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu 30.
p=\frac{-8±\sqrt{-536}}{2\times 5}
Adunați 64 cu -600.
p=\frac{-8±2\sqrt{134}i}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru -536.
p=\frac{-8±2\sqrt{134}i}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
p=\frac{-8+2\sqrt{134}i}{10}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{-8±2\sqrt{134}i}{10} atunci când ± este plus. Adunați -8 cu 2i\sqrt{134}.
p=\frac{-4+\sqrt{134}i}{5}
Împărțiți -8+2i\sqrt{134} la 10.
p=\frac{-2\sqrt{134}i-8}{10}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{-8±2\sqrt{134}i}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 2i\sqrt{134} din -8.
p=\frac{-\sqrt{134}i-4}{5}
Împărțiți -8-2i\sqrt{134} la 10.
p=\frac{-4+\sqrt{134}i}{5} p=\frac{-\sqrt{134}i-4}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(p+2\right)\times 15+p\left(6p-5\right)=p\left(p+2\right)
Variabila p nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu p\left(p+2\right), cel mai mic multiplu comun al p,p+2.
15p+30+p\left(6p-5\right)=p\left(p+2\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p+2 cu 15.
15p+30+6p^{2}-5p=p\left(p+2\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p cu 6p-5.
10p+30+6p^{2}=p\left(p+2\right)
Combinați 15p cu -5p pentru a obține 10p.
10p+30+6p^{2}=p^{2}+2p
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți p cu p+2.
10p+30+6p^{2}-p^{2}=2p
Scădeți p^{2} din ambele părți.
10p+30+5p^{2}=2p
Combinați 6p^{2} cu -p^{2} pentru a obține 5p^{2}.
10p+30+5p^{2}-2p=0
Scădeți 2p din ambele părți.
8p+30+5p^{2}=0
Combinați 10p cu -2p pentru a obține 8p.
8p+5p^{2}=-30
Scădeți 30 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
5p^{2}+8p=-30
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{5p^{2}+8p}{5}=-\frac{30}{5}
Se împart ambele părți la 5.
p^{2}+\frac{8}{5}p=-\frac{30}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
p^{2}+\frac{8}{5}p=-6
Împărțiți -30 la 5.
p^{2}+\frac{8}{5}p+\left(\frac{4}{5}\right)^{2}=-6+\left(\frac{4}{5}\right)^{2}
Împărțiți \frac{8}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{4}{5}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{4}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
p^{2}+\frac{8}{5}p+\frac{16}{25}=-6+\frac{16}{25}
Ridicați \frac{4}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
p^{2}+\frac{8}{5}p+\frac{16}{25}=-\frac{134}{25}
Adunați -6 cu \frac{16}{25}.
\left(p+\frac{4}{5}\right)^{2}=-\frac{134}{25}
Factor p^{2}+\frac{8}{5}p+\frac{16}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(p+\frac{4}{5}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{134}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
p+\frac{4}{5}=\frac{\sqrt{134}i}{5} p+\frac{4}{5}=-\frac{\sqrt{134}i}{5}
Simplificați.
p=\frac{-4+\sqrt{134}i}{5} p=\frac{-\sqrt{134}i-4}{5}
Scădeți \frac{4}{5} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}