Evaluați
\frac{4}{3}\approx 1,333333333
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1-\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^{2}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Obțineți valoarea \sin(45) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1-\frac{\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Pentru a ridica \frac{\sqrt{2}}{2} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{1-\frac{2}{2^{2}}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Pătratul lui \sqrt{2} este 2.
\frac{1-\frac{2}{4}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Calculați 2 la puterea 2 și obțineți 4.
\frac{1-\frac{1}{2}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Reduceți fracția \frac{2}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
\frac{\frac{1}{2}}{1+\left(\sin(45)\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Scădeți \frac{1}{2} din 1 pentru a obține \frac{1}{2}.
\frac{\frac{1}{2}}{1+\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Obțineți valoarea \sin(45) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\frac{1}{2}}{1+\frac{\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Pentru a ridica \frac{\sqrt{2}}{2} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{\frac{1}{2}}{\frac{2^{2}}{2^{2}}+\frac{\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți 1 cu \frac{2^{2}}{2^{2}}.
\frac{\frac{1}{2}}{\frac{2^{2}+\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Deoarece \frac{2^{2}}{2^{2}} și \frac{\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{2^{2}}{2\left(2^{2}+\left(\sqrt{2}\right)^{2}\right)}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2} la \frac{2^{2}+\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}} înmulțind pe \frac{1}{2} cu reciproca lui \frac{2^{2}+\left(\sqrt{2}\right)^{2}}{2^{2}}.
\frac{2}{\left(\sqrt{2}\right)^{2}+2^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Reduceți prin eliminare 2 atât în numărător, cât și în numitor.
\frac{2}{2+2^{2}}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Pătratul lui \sqrt{2} este 2.
\frac{2}{2+4}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Calculați 2 la puterea 2 și obțineți 4.
\frac{2}{6}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Adunați 2 și 4 pentru a obține 6.
\frac{1}{3}+\left(\tan(45)\right)^{2}
Reduceți fracția \frac{2}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
\frac{1}{3}+1^{2}
Obțineți valoarea \tan(45) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1}{3}+1
Calculați 1 la puterea 2 și obțineți 1.
\frac{4}{3}
Adunați \frac{1}{3} și 1 pentru a obține \frac{4}{3}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}