Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{10} + 1}{3} \approx 1,387425887
x=\frac{1-\sqrt{10}}{3}\approx -0,72075922
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x+1-\left(x-1\right)x+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x-1,x+1.
x+1-\left(x^{2}-x\right)+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x.
x+1-x^{2}+x+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Pentru a găsi opusul lui x^{2}-x, găsiți opusul fiecărui termen.
2x+1-x^{2}+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Combinați x cu x pentru a obține 2x.
2x+1-x^{2}+\left(x^{2}-1\right)\left(-2\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x+1 și a combina termenii similari.
2x+1-x^{2}-2x^{2}+2=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}-1 cu -2.
2x+1-3x^{2}+2=0
Combinați -x^{2} cu -2x^{2} pentru a obține -3x^{2}.
2x+3-3x^{2}=0
Adunați 1 și 2 pentru a obține 3.
-3x^{2}+2x+3=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\left(-3\right)\times 3}}{2\left(-3\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -3, b cu 2 și c cu 3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\left(-3\right)\times 3}}{2\left(-3\right)}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4+12\times 3}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-2±\sqrt{4+36}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți 12 cu 3.
x=\frac{-2±\sqrt{40}}{2\left(-3\right)}
Adunați 4 cu 36.
x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{2\left(-3\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 40.
x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{2\sqrt{10}-2}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{-6} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 2\sqrt{10}.
x=\frac{1-\sqrt{10}}{3}
Împărțiți -2+2\sqrt{10} la -6.
x=\frac{-2\sqrt{10}-2}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{10}}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{10} din -2.
x=\frac{\sqrt{10}+1}{3}
Împărțiți -2-2\sqrt{10} la -6.
x=\frac{1-\sqrt{10}}{3} x=\frac{\sqrt{10}+1}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
x+1-\left(x-1\right)x+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x-1,x+1.
x+1-\left(x^{2}-x\right)+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x.
x+1-x^{2}+x+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Pentru a găsi opusul lui x^{2}-x, găsiți opusul fiecărui termen.
2x+1-x^{2}+\left(x-1\right)\left(x+1\right)\left(-2\right)=0
Combinați x cu x pentru a obține 2x.
2x+1-x^{2}+\left(x^{2}-1\right)\left(-2\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-1 cu x+1 și a combina termenii similari.
2x+1-x^{2}-2x^{2}+2=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}-1 cu -2.
2x+1-3x^{2}+2=0
Combinați -x^{2} cu -2x^{2} pentru a obține -3x^{2}.
2x+3-3x^{2}=0
Adunați 1 și 2 pentru a obține 3.
2x-3x^{2}=-3
Scădeți 3 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-3x^{2}+2x=-3
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-3x^{2}+2x}{-3}=-\frac{3}{-3}
Se împart ambele părți la -3.
x^{2}+\frac{2}{-3}x=-\frac{3}{-3}
Împărțirea la -3 anulează înmulțirea cu -3.
x^{2}-\frac{2}{3}x=-\frac{3}{-3}
Împărțiți 2 la -3.
x^{2}-\frac{2}{3}x=1
Împărțiți -3 la -3.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\left(-\frac{1}{3}\right)^{2}=1+\left(-\frac{1}{3}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{2}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{3}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=1+\frac{1}{9}
Ridicați -\frac{1}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}=\frac{10}{9}
Adunați 1 cu \frac{1}{9}.
\left(x-\frac{1}{3}\right)^{2}=\frac{10}{9}
Factor x^{2}-\frac{2}{3}x+\frac{1}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{10}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{3}=\frac{\sqrt{10}}{3} x-\frac{1}{3}=-\frac{\sqrt{10}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{10}+1}{3} x=\frac{1-\sqrt{10}}{3}
Adunați \frac{1}{3} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}