Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{137} + 9}{2} \approx 10,352349955
x=\frac{9-\sqrt{137}}{2}\approx -1,352349955
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x+1+x\times 4+x\left(x+1\right)=\left(x+1\right)\times 15
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x,x+1.
5x+1+x\left(x+1\right)=\left(x+1\right)\times 15
Combinați x cu x\times 4 pentru a obține 5x.
5x+1+x^{2}+x=\left(x+1\right)\times 15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+1.
6x+1+x^{2}=\left(x+1\right)\times 15
Combinați 5x cu x pentru a obține 6x.
6x+1+x^{2}=15x+15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 15.
6x+1+x^{2}-15x=15
Scădeți 15x din ambele părți.
-9x+1+x^{2}=15
Combinați 6x cu -15x pentru a obține -9x.
-9x+1+x^{2}-15=0
Scădeți 15 din ambele părți.
-9x-14+x^{2}=0
Scădeți 15 din 1 pentru a obține -14.
x^{2}-9x-14=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-9\right)±\sqrt{\left(-9\right)^{2}-4\left(-14\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -9 și c cu -14 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-9\right)±\sqrt{81-4\left(-14\right)}}{2}
Ridicați -9 la pătrat.
x=\frac{-\left(-9\right)±\sqrt{81+56}}{2}
Înmulțiți -4 cu -14.
x=\frac{-\left(-9\right)±\sqrt{137}}{2}
Adunați 81 cu 56.
x=\frac{9±\sqrt{137}}{2}
Opusul lui -9 este 9.
x=\frac{\sqrt{137}+9}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{9±\sqrt{137}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 9 cu \sqrt{137}.
x=\frac{9-\sqrt{137}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{9±\sqrt{137}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{137} din 9.
x=\frac{\sqrt{137}+9}{2} x=\frac{9-\sqrt{137}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x+1+x\times 4+x\left(x+1\right)=\left(x+1\right)\times 15
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al x,x+1.
5x+1+x\left(x+1\right)=\left(x+1\right)\times 15
Combinați x cu x\times 4 pentru a obține 5x.
5x+1+x^{2}+x=\left(x+1\right)\times 15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+1.
6x+1+x^{2}=\left(x+1\right)\times 15
Combinați 5x cu x pentru a obține 6x.
6x+1+x^{2}=15x+15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 15.
6x+1+x^{2}-15x=15
Scădeți 15x din ambele părți.
-9x+1+x^{2}=15
Combinați 6x cu -15x pentru a obține -9x.
-9x+x^{2}=15-1
Scădeți 1 din ambele părți.
-9x+x^{2}=14
Scădeți 1 din 15 pentru a obține 14.
x^{2}-9x=14
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-9x+\left(-\frac{9}{2}\right)^{2}=14+\left(-\frac{9}{2}\right)^{2}
Împărțiți -9, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{9}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{9}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-9x+\frac{81}{4}=14+\frac{81}{4}
Ridicați -\frac{9}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-9x+\frac{81}{4}=\frac{137}{4}
Adunați 14 cu \frac{81}{4}.
\left(x-\frac{9}{2}\right)^{2}=\frac{137}{4}
Factor x^{2}-9x+\frac{81}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{9}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{137}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{9}{2}=\frac{\sqrt{137}}{2} x-\frac{9}{2}=-\frac{\sqrt{137}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{137}+9}{2} x=\frac{9-\sqrt{137}}{2}
Adunați \frac{9}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}