Rezolvați pentru x
x=-2
x=8
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{8}x^{2}-\frac{3}{4}x=2
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
\frac{1}{8}x^{2}-\frac{3}{4}x-2=2-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
\frac{1}{8}x^{2}-\frac{3}{4}x-2=0
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}-4\times \frac{1}{8}\left(-2\right)}}{2\times \frac{1}{8}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{8}, b cu -\frac{3}{4} și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}-4\times \frac{1}{8}\left(-2\right)}}{2\times \frac{1}{8}}
Ridicați -\frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}-\frac{1}{2}\left(-2\right)}}{2\times \frac{1}{8}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{8}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}+1}}{2\times \frac{1}{8}}
Înmulțiți -\frac{1}{2} cu -2.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{25}{16}}}{2\times \frac{1}{8}}
Adunați \frac{9}{16} cu 1.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\frac{5}{4}}{2\times \frac{1}{8}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{25}{16}.
x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{5}{4}}{2\times \frac{1}{8}}
Opusul lui -\frac{3}{4} este \frac{3}{4}.
x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{5}{4}}{\frac{1}{4}}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{8}.
x=\frac{2}{\frac{1}{4}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{5}{4}}{\frac{1}{4}} atunci când ± este plus. Adunați \frac{3}{4} cu \frac{5}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=8
Împărțiți 2 la \frac{1}{4} înmulțind pe 2 cu reciproca lui \frac{1}{4}.
x=-\frac{\frac{1}{2}}{\frac{1}{4}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{5}{4}}{\frac{1}{4}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{5}{4} din \frac{3}{4} găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=-2
Împărțiți -\frac{1}{2} la \frac{1}{4} înmulțind pe -\frac{1}{2} cu reciproca lui \frac{1}{4}.
x=8 x=-2
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{8}x^{2}-\frac{3}{4}x=2
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{\frac{1}{8}x^{2}-\frac{3}{4}x}{\frac{1}{8}}=\frac{2}{\frac{1}{8}}
Se înmulțesc ambele părți cu 8.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{3}{4}}{\frac{1}{8}}\right)x=\frac{2}{\frac{1}{8}}
Împărțirea la \frac{1}{8} anulează înmulțirea cu \frac{1}{8}.
x^{2}-6x=\frac{2}{\frac{1}{8}}
Împărțiți -\frac{3}{4} la \frac{1}{8} înmulțind pe -\frac{3}{4} cu reciproca lui \frac{1}{8}.
x^{2}-6x=16
Împărțiți 2 la \frac{1}{8} înmulțind pe 2 cu reciproca lui \frac{1}{8}.
x^{2}-6x+\left(-3\right)^{2}=16+\left(-3\right)^{2}
Împărțiți -6, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -3. Apoi, adunați pătratul lui -3 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-6x+9=16+9
Ridicați -3 la pătrat.
x^{2}-6x+9=25
Adunați 16 cu 9.
\left(x-3\right)^{2}=25
Factor x^{2}-6x+9. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-3\right)^{2}}=\sqrt{25}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-3=5 x-3=-5
Simplificați.
x=8 x=-2
Adunați 3 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}