Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{111}-6}{5}\approx 0,907130751
x=\frac{-\sqrt{111}-6}{5}\approx -3,307130751
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{3}x^{2}+\frac{4}{5}x=1
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
\frac{1}{3}x^{2}+\frac{4}{5}x-1=1-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
\frac{1}{3}x^{2}+\frac{4}{5}x-1=0
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\sqrt{\left(\frac{4}{5}\right)^{2}-4\times \frac{1}{3}\left(-1\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{3}, b cu \frac{4}{5} și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\sqrt{\frac{16}{25}-4\times \frac{1}{3}\left(-1\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Ridicați \frac{4}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\sqrt{\frac{16}{25}-\frac{4}{3}\left(-1\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{3}.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\sqrt{\frac{16}{25}+\frac{4}{3}}}{2\times \frac{1}{3}}
Înmulțiți -\frac{4}{3} cu -1.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\sqrt{\frac{148}{75}}}{2\times \frac{1}{3}}
Adunați \frac{16}{25} cu \frac{4}{3} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\frac{2\sqrt{111}}{15}}{2\times \frac{1}{3}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{148}{75}.
x=\frac{-\frac{4}{5}±\frac{2\sqrt{111}}{15}}{\frac{2}{3}}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{3}.
x=\frac{\frac{2\sqrt{111}}{15}-\frac{4}{5}}{\frac{2}{3}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{4}{5}±\frac{2\sqrt{111}}{15}}{\frac{2}{3}} atunci când ± este plus. Adunați -\frac{4}{5} cu \frac{2\sqrt{111}}{15}.
x=\frac{\sqrt{111}-6}{5}
Împărțiți -\frac{4}{5}+\frac{2\sqrt{111}}{15} la \frac{2}{3} înmulțind pe -\frac{4}{5}+\frac{2\sqrt{111}}{15} cu reciproca lui \frac{2}{3}.
x=\frac{-\frac{2\sqrt{111}}{15}-\frac{4}{5}}{\frac{2}{3}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{4}{5}±\frac{2\sqrt{111}}{15}}{\frac{2}{3}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{2\sqrt{111}}{15} din -\frac{4}{5}.
x=\frac{-\sqrt{111}-6}{5}
Împărțiți -\frac{4}{5}-\frac{2\sqrt{111}}{15} la \frac{2}{3} înmulțind pe -\frac{4}{5}-\frac{2\sqrt{111}}{15} cu reciproca lui \frac{2}{3}.
x=\frac{\sqrt{111}-6}{5} x=\frac{-\sqrt{111}-6}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{3}x^{2}+\frac{4}{5}x=1
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{\frac{1}{3}x^{2}+\frac{4}{5}x}{\frac{1}{3}}=\frac{1}{\frac{1}{3}}
Se înmulțesc ambele părți cu 3.
x^{2}+\frac{\frac{4}{5}}{\frac{1}{3}}x=\frac{1}{\frac{1}{3}}
Împărțirea la \frac{1}{3} anulează înmulțirea cu \frac{1}{3}.
x^{2}+\frac{12}{5}x=\frac{1}{\frac{1}{3}}
Împărțiți \frac{4}{5} la \frac{1}{3} înmulțind pe \frac{4}{5} cu reciproca lui \frac{1}{3}.
x^{2}+\frac{12}{5}x=3
Împărțiți 1 la \frac{1}{3} înmulțind pe 1 cu reciproca lui \frac{1}{3}.
x^{2}+\frac{12}{5}x+\left(\frac{6}{5}\right)^{2}=3+\left(\frac{6}{5}\right)^{2}
Împărțiți \frac{12}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{6}{5}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{6}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{12}{5}x+\frac{36}{25}=3+\frac{36}{25}
Ridicați \frac{6}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{12}{5}x+\frac{36}{25}=\frac{111}{25}
Adunați 3 cu \frac{36}{25}.
\left(x+\frac{6}{5}\right)^{2}=\frac{111}{25}
Factor x^{2}+\frac{12}{5}x+\frac{36}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{6}{5}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{111}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{6}{5}=\frac{\sqrt{111}}{5} x+\frac{6}{5}=-\frac{\sqrt{111}}{5}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{111}-6}{5} x=\frac{-\sqrt{111}-6}{5}
Scădeți \frac{6}{5} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}