Rezolvați pentru x
x=-6
x=4
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{2}x^{2}+x-12=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times \frac{1}{2}\left(-12\right)}}{2\times \frac{1}{2}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{2}, b cu 1 și c cu -12 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\times \frac{1}{2}\left(-12\right)}}{2\times \frac{1}{2}}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1-2\left(-12\right)}}{2\times \frac{1}{2}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{2}.
x=\frac{-1±\sqrt{1+24}}{2\times \frac{1}{2}}
Înmulțiți -2 cu -12.
x=\frac{-1±\sqrt{25}}{2\times \frac{1}{2}}
Adunați 1 cu 24.
x=\frac{-1±5}{2\times \frac{1}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru 25.
x=\frac{-1±5}{1}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{2}.
x=\frac{4}{1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±5}{1} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 5.
x=4
Împărțiți 4 la 1.
x=-\frac{6}{1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±5}{1} atunci când ± este minus. Scădeți 5 din -1.
x=-6
Împărțiți -6 la 1.
x=4 x=-6
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{2}x^{2}+x-12=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{1}{2}x^{2}+x-12-\left(-12\right)=-\left(-12\right)
Adunați 12 la ambele părți ale ecuației.
\frac{1}{2}x^{2}+x=-\left(-12\right)
Scăderea -12 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{1}{2}x^{2}+x=12
Scădeți -12 din 0.
\frac{\frac{1}{2}x^{2}+x}{\frac{1}{2}}=\frac{12}{\frac{1}{2}}
Se înmulțesc ambele părți cu 2.
x^{2}+\frac{1}{\frac{1}{2}}x=\frac{12}{\frac{1}{2}}
Împărțirea la \frac{1}{2} anulează înmulțirea cu \frac{1}{2}.
x^{2}+2x=\frac{12}{\frac{1}{2}}
Împărțiți 1 la \frac{1}{2} înmulțind pe 1 cu reciproca lui \frac{1}{2}.
x^{2}+2x=24
Împărțiți 12 la \frac{1}{2} înmulțind pe 12 cu reciproca lui \frac{1}{2}.
x^{2}+2x+1^{2}=24+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=24+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=25
Adunați 24 cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=25
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{25}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=5 x+1=-5
Simplificați.
x=4 x=-6
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}