Rezolvați pentru x
x=2
x = \frac{5}{2} = 2\frac{1}{2} = 2,5
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{15}x^{2}-\frac{3}{10}x+\frac{1}{3}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\sqrt{\left(-\frac{3}{10}\right)^{2}-4\times \frac{1}{15}\times \frac{1}{3}}}{2\times \frac{1}{15}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{15}, b cu -\frac{3}{10} și c cu \frac{1}{3} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\sqrt{\frac{9}{100}-4\times \frac{1}{15}\times \frac{1}{3}}}{2\times \frac{1}{15}}
Ridicați -\frac{3}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\sqrt{\frac{9}{100}-\frac{4}{15}\times \frac{1}{3}}}{2\times \frac{1}{15}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{15}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\sqrt{\frac{9}{100}-\frac{4}{45}}}{2\times \frac{1}{15}}
Înmulțiți -\frac{4}{15} cu \frac{1}{3} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\sqrt{\frac{1}{900}}}{2\times \frac{1}{15}}
Adunați \frac{9}{100} cu -\frac{4}{45} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{10}\right)±\frac{1}{30}}{2\times \frac{1}{15}}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{1}{900}.
x=\frac{\frac{3}{10}±\frac{1}{30}}{2\times \frac{1}{15}}
Opusul lui -\frac{3}{10} este \frac{3}{10}.
x=\frac{\frac{3}{10}±\frac{1}{30}}{\frac{2}{15}}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{15}.
x=\frac{\frac{1}{3}}{\frac{2}{15}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{10}±\frac{1}{30}}{\frac{2}{15}} atunci când ± este plus. Adunați \frac{3}{10} cu \frac{1}{30} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{5}{2}
Împărțiți \frac{1}{3} la \frac{2}{15} înmulțind pe \frac{1}{3} cu reciproca lui \frac{2}{15}.
x=\frac{\frac{4}{15}}{\frac{2}{15}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{10}±\frac{1}{30}}{\frac{2}{15}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{1}{30} din \frac{3}{10} găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=2
Împărțiți \frac{4}{15} la \frac{2}{15} înmulțind pe \frac{4}{15} cu reciproca lui \frac{2}{15}.
x=\frac{5}{2} x=2
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{15}x^{2}-\frac{3}{10}x+\frac{1}{3}=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{1}{15}x^{2}-\frac{3}{10}x+\frac{1}{3}-\frac{1}{3}=-\frac{1}{3}
Scădeți \frac{1}{3} din ambele părți ale ecuației.
\frac{1}{15}x^{2}-\frac{3}{10}x=-\frac{1}{3}
Scăderea \frac{1}{3} din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{\frac{1}{15}x^{2}-\frac{3}{10}x}{\frac{1}{15}}=-\frac{\frac{1}{3}}{\frac{1}{15}}
Se înmulțesc ambele părți cu 15.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{3}{10}}{\frac{1}{15}}\right)x=-\frac{\frac{1}{3}}{\frac{1}{15}}
Împărțirea la \frac{1}{15} anulează înmulțirea cu \frac{1}{15}.
x^{2}-\frac{9}{2}x=-\frac{\frac{1}{3}}{\frac{1}{15}}
Împărțiți -\frac{3}{10} la \frac{1}{15} înmulțind pe -\frac{3}{10} cu reciproca lui \frac{1}{15}.
x^{2}-\frac{9}{2}x=-5
Împărțiți -\frac{1}{3} la \frac{1}{15} înmulțind pe -\frac{1}{3} cu reciproca lui \frac{1}{15}.
x^{2}-\frac{9}{2}x+\left(-\frac{9}{4}\right)^{2}=-5+\left(-\frac{9}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{9}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{9}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{9}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{9}{2}x+\frac{81}{16}=-5+\frac{81}{16}
Ridicați -\frac{9}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{9}{2}x+\frac{81}{16}=\frac{1}{16}
Adunați -5 cu \frac{81}{16}.
\left(x-\frac{9}{4}\right)^{2}=\frac{1}{16}
Factor x^{2}-\frac{9}{2}x+\frac{81}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{9}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{1}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{9}{4}=\frac{1}{4} x-\frac{9}{4}=-\frac{1}{4}
Simplificați.
x=\frac{5}{2} x=2
Adunați \frac{9}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}