Rezolvați pentru j
j=-5
j=-2
Partajați
Copiat în clipboard
5\left(-2\right)=\left(j+7\right)j
Variabila j nu poate fi egală cu -7, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 5\left(j+7\right), cel mai mic multiplu comun al j+7,5.
-10=\left(j+7\right)j
Înmulțiți 5 cu -2 pentru a obține -10.
-10=j^{2}+7j
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți j+7 cu j.
j^{2}+7j=-10
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
j^{2}+7j+10=0
Adăugați 10 la ambele părți.
j=\frac{-7±\sqrt{7^{2}-4\times 10}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 7 și c cu 10 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
j=\frac{-7±\sqrt{49-4\times 10}}{2}
Ridicați 7 la pătrat.
j=\frac{-7±\sqrt{49-40}}{2}
Înmulțiți -4 cu 10.
j=\frac{-7±\sqrt{9}}{2}
Adunați 49 cu -40.
j=\frac{-7±3}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 9.
j=-\frac{4}{2}
Acum rezolvați ecuația j=\frac{-7±3}{2} atunci când ± este plus. Adunați -7 cu 3.
j=-2
Împărțiți -4 la 2.
j=-\frac{10}{2}
Acum rezolvați ecuația j=\frac{-7±3}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 3 din -7.
j=-5
Împărțiți -10 la 2.
j=-2 j=-5
Ecuația este rezolvată acum.
5\left(-2\right)=\left(j+7\right)j
Variabila j nu poate fi egală cu -7, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 5\left(j+7\right), cel mai mic multiplu comun al j+7,5.
-10=\left(j+7\right)j
Înmulțiți 5 cu -2 pentru a obține -10.
-10=j^{2}+7j
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți j+7 cu j.
j^{2}+7j=-10
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
j^{2}+7j+\left(\frac{7}{2}\right)^{2}=-10+\left(\frac{7}{2}\right)^{2}
Împărțiți 7, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{7}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{7}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
j^{2}+7j+\frac{49}{4}=-10+\frac{49}{4}
Ridicați \frac{7}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
j^{2}+7j+\frac{49}{4}=\frac{9}{4}
Adunați -10 cu \frac{49}{4}.
\left(j+\frac{7}{2}\right)^{2}=\frac{9}{4}
Factor j^{2}+7j+\frac{49}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(j+\frac{7}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{9}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
j+\frac{7}{2}=\frac{3}{2} j+\frac{7}{2}=-\frac{3}{2}
Simplificați.
j=-2 j=-5
Scădeți \frac{7}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}