Rezolvați pentru x
x=-3
x=7
x=-2
x=2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x-7\right)\left(x+3\right)\left(x^{2}-4\right)=0
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -7,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+7\right).
\left(x^{2}-4x-21\right)\left(x^{2}-4\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-7 cu x+3 și a combina termenii similari.
x^{4}-25x^{2}-4x^{3}+16x+84=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}-4x-21 cu x^{2}-4 și a combina termenii similari.
x^{4}-4x^{3}-25x^{2}+16x+84=0
Rearanjați ecuația pentru a o trece sub formă standard. Plasați termenii în ordine, de la cea mai mare la cea mai mică putere.
±84,±42,±28,±21,±14,±12,±7,±6,±4,±3,±2,±1
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant 84 și q împarte coeficientul inițial 1. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=2
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
x^{3}-2x^{2}-29x-42=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți x^{4}-4x^{3}-25x^{2}+16x+84 la x-2 pentru a obține x^{3}-2x^{2}-29x-42. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
±42,±21,±14,±7,±6,±3,±2,±1
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant -42 și q împarte coeficientul inițial 1. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=-2
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
x^{2}-4x-21=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți x^{3}-2x^{2}-29x-42 la x+2 pentru a obține x^{2}-4x-21. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{\left(-4\right)^{2}-4\times 1\left(-21\right)}}{2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate folosind formula ecuației de gradul doi: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. În formulă, înlocuiți a cu 1, b cu -4 și c cu -21.
x=\frac{4±10}{2}
Faceți calculele.
x=-3 x=7
Rezolvați ecuația x^{2}-4x-21=0 când ± este plus și când ± este minus.
x=2 x=-2 x=-3 x=7
Listați toate soluțiile găsite.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}