Evaluați
2
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{\frac{1}{2}}{1+\sin(60)}+\frac{1}{\tan(30)}
Obțineți valoarea \cos(60) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\frac{1}{2}}{1+\frac{\sqrt{3}}{2}}+\frac{1}{\tan(30)}
Obțineți valoarea \sin(60) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\frac{1}{2}}{\frac{2}{2}+\frac{\sqrt{3}}{2}}+\frac{1}{\tan(30)}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți 1 cu \frac{2}{2}.
\frac{\frac{1}{2}}{\frac{2+\sqrt{3}}{2}}+\frac{1}{\tan(30)}
Deoarece \frac{2}{2} și \frac{\sqrt{3}}{2} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{1}{\tan(30)}
Împărțiți \frac{1}{2} la \frac{2+\sqrt{3}}{2} înmulțind pe \frac{1}{2} cu reciproca lui \frac{2+\sqrt{3}}{2}.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{1}{\frac{\sqrt{3}}{3}}
Obțineți valoarea \tan(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{3}{\sqrt{3}}
Împărțiți 1 la \frac{\sqrt{3}}{3} înmulțind pe 1 cu reciproca lui \frac{\sqrt{3}}{3}.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{3\sqrt{3}}{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}
Raționalizați numitor de \frac{3}{\sqrt{3}} prin înmulțirea numărătorului și a numitorului de către \sqrt{3}.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{3\sqrt{3}}{3}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\sqrt{3}
Reduceți prin eliminare 3 și 3.
\frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}+\frac{\sqrt{3}\times 2\left(2+\sqrt{3}\right)}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți \sqrt{3} cu \frac{2\left(2+\sqrt{3}\right)}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}.
\frac{2+\sqrt{3}\times 2\left(2+\sqrt{3}\right)}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}
Deoarece \frac{2}{2\left(2+\sqrt{3}\right)} și \frac{\sqrt{3}\times 2\left(2+\sqrt{3}\right)}{2\left(2+\sqrt{3}\right)} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{2+4\sqrt{3}+6}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}
Faceți înmulțiri în 2+\sqrt{3}\times 2\left(2+\sqrt{3}\right).
\frac{8+4\sqrt{3}}{2\left(2+\sqrt{3}\right)}
Faceți calcule în 2+4\sqrt{3}+6.
\frac{8+4\sqrt{3}}{2\sqrt{3}+4}
Extindeți 2\left(2+\sqrt{3}\right).
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{\left(2\sqrt{3}+4\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}
Raționalizați numitor de \frac{8+4\sqrt{3}}{2\sqrt{3}+4} prin înmulțirea numărătorului și a numitorului de către 2\sqrt{3}-4.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{\left(2\sqrt{3}\right)^{2}-4^{2}}
Să luăm \left(2\sqrt{3}+4\right)\left(2\sqrt{3}-4\right). Înmulțirea poate fi transformată în diferența pătratelor, folosind regula: \left(a-b\right)\left(a+b\right)=a^{2}-b^{2}.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{2^{2}\left(\sqrt{3}\right)^{2}-4^{2}}
Extindeți \left(2\sqrt{3}\right)^{2}.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{4\left(\sqrt{3}\right)^{2}-4^{2}}
Calculați 2 la puterea 2 și obțineți 4.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{4\times 3-4^{2}}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{12-4^{2}}
Înmulțiți 4 cu 3 pentru a obține 12.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{12-16}
Calculați 4 la puterea 2 și obțineți 16.
\frac{\left(8+4\sqrt{3}\right)\left(2\sqrt{3}-4\right)}{-4}
Scădeți 16 din 12 pentru a obține -4.
\frac{-32+8\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{-4}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 8+4\sqrt{3} cu 2\sqrt{3}-4 și a combina termenii similari.
\frac{-32+8\times 3}{-4}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{-32+24}{-4}
Înmulțiți 8 cu 3 pentru a obține 24.
\frac{-8}{-4}
Adunați -32 și 24 pentru a obține -8.
2
Împărțiți -8 la -4 pentru a obține 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}