Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{17}-5}{2}\approx -0,438447187
x=\frac{-\sqrt{17}-5}{2}\approx -4,561552813
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x^{2}+3x\right)\left(x-3\right)=\left(x^{2}+2\right)\left(x+2\right)-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+3.
x^{3}-9x=\left(x^{2}+2\right)\left(x+2\right)-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+3x cu x-3 și a combina termenii similari.
x^{3}-9x=x^{3}+2x^{2}+2x+4-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+2 cu x+2.
x^{3}-9x=x^{3}+2x^{2}+x+4
Combinați 2x cu -x pentru a obține x.
x^{3}-9x-x^{3}=2x^{2}+x+4
Scădeți x^{3} din ambele părți.
-9x=2x^{2}+x+4
Combinați x^{3} cu -x^{3} pentru a obține 0.
-9x-2x^{2}=x+4
Scădeți 2x^{2} din ambele părți.
-9x-2x^{2}-x=4
Scădeți x din ambele părți.
-10x-2x^{2}=4
Combinați -9x cu -x pentru a obține -10x.
-10x-2x^{2}-4=0
Scădeți 4 din ambele părți.
-2x^{2}-10x-4=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{\left(-10\right)^{2}-4\left(-2\right)\left(-4\right)}}{2\left(-2\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -2, b cu -10 și c cu -4 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100-4\left(-2\right)\left(-4\right)}}{2\left(-2\right)}
Ridicați -10 la pătrat.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100+8\left(-4\right)}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți -4 cu -2.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100-32}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți 8 cu -4.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{68}}{2\left(-2\right)}
Adunați 100 cu -32.
x=\frac{-\left(-10\right)±2\sqrt{17}}{2\left(-2\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 68.
x=\frac{10±2\sqrt{17}}{2\left(-2\right)}
Opusul lui -10 este 10.
x=\frac{10±2\sqrt{17}}{-4}
Înmulțiți 2 cu -2.
x=\frac{2\sqrt{17}+10}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{10±2\sqrt{17}}{-4} atunci când ± este plus. Adunați 10 cu 2\sqrt{17}.
x=\frac{-\sqrt{17}-5}{2}
Împărțiți 10+2\sqrt{17} la -4.
x=\frac{10-2\sqrt{17}}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{10±2\sqrt{17}}{-4} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{17} din 10.
x=\frac{\sqrt{17}-5}{2}
Împărțiți 10-2\sqrt{17} la -4.
x=\frac{-\sqrt{17}-5}{2} x=\frac{\sqrt{17}-5}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x^{2}+3x\right)\left(x-3\right)=\left(x^{2}+2\right)\left(x+2\right)-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+3.
x^{3}-9x=\left(x^{2}+2\right)\left(x+2\right)-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+3x cu x-3 și a combina termenii similari.
x^{3}-9x=x^{3}+2x^{2}+2x+4-x
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+2 cu x+2.
x^{3}-9x=x^{3}+2x^{2}+x+4
Combinați 2x cu -x pentru a obține x.
x^{3}-9x-x^{3}=2x^{2}+x+4
Scădeți x^{3} din ambele părți.
-9x=2x^{2}+x+4
Combinați x^{3} cu -x^{3} pentru a obține 0.
-9x-2x^{2}=x+4
Scădeți 2x^{2} din ambele părți.
-9x-2x^{2}-x=4
Scădeți x din ambele părți.
-10x-2x^{2}=4
Combinați -9x cu -x pentru a obține -10x.
-2x^{2}-10x=4
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-2x^{2}-10x}{-2}=\frac{4}{-2}
Se împart ambele părți la -2.
x^{2}+\left(-\frac{10}{-2}\right)x=\frac{4}{-2}
Împărțirea la -2 anulează înmulțirea cu -2.
x^{2}+5x=\frac{4}{-2}
Împărțiți -10 la -2.
x^{2}+5x=-2
Împărțiți 4 la -2.
x^{2}+5x+\left(\frac{5}{2}\right)^{2}=-2+\left(\frac{5}{2}\right)^{2}
Împărțiți 5, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{5}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{5}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+5x+\frac{25}{4}=-2+\frac{25}{4}
Ridicați \frac{5}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+5x+\frac{25}{4}=\frac{17}{4}
Adunați -2 cu \frac{25}{4}.
\left(x+\frac{5}{2}\right)^{2}=\frac{17}{4}
Factor x^{2}+5x+\frac{25}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{5}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{17}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{5}{2}=\frac{\sqrt{17}}{2} x+\frac{5}{2}=-\frac{\sqrt{17}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{17}-5}{2} x=\frac{-\sqrt{17}-5}{2}
Scădeți \frac{5}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}