Rezolvați pentru x
x = \frac{3 \sqrt{29} + 15}{2} \approx 15,577747211
x=\frac{15-3\sqrt{29}}{2}\approx -0,577747211
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-15x-9=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{\left(-15\right)^{2}-4\left(-9\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -15 și c cu -9 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-4\left(-9\right)}}{2}
Ridicați -15 la pătrat.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225+36}}{2}
Înmulțiți -4 cu -9.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{261}}{2}
Adunați 225 cu 36.
x=\frac{-\left(-15\right)±3\sqrt{29}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 261.
x=\frac{15±3\sqrt{29}}{2}
Opusul lui -15 este 15.
x=\frac{3\sqrt{29}+15}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±3\sqrt{29}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 15 cu 3\sqrt{29}.
x=\frac{15-3\sqrt{29}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±3\sqrt{29}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 3\sqrt{29} din 15.
x=\frac{3\sqrt{29}+15}{2} x=\frac{15-3\sqrt{29}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-15x-9=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-15x-9-\left(-9\right)=-\left(-9\right)
Adunați 9 la ambele părți ale ecuației.
x^{2}-15x=-\left(-9\right)
Scăderea -9 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-15x=9
Scădeți -9 din 0.
x^{2}-15x+\left(-\frac{15}{2}\right)^{2}=9+\left(-\frac{15}{2}\right)^{2}
Împărțiți -15, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{15}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{15}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-15x+\frac{225}{4}=9+\frac{225}{4}
Ridicați -\frac{15}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-15x+\frac{225}{4}=\frac{261}{4}
Adunați 9 cu \frac{225}{4}.
\left(x-\frac{15}{2}\right)^{2}=\frac{261}{4}
Factor x^{2}-15x+\frac{225}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{15}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{261}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{15}{2}=\frac{3\sqrt{29}}{2} x-\frac{15}{2}=-\frac{3\sqrt{29}}{2}
Simplificați.
x=\frac{3\sqrt{29}+15}{2} x=\frac{15-3\sqrt{29}}{2}
Adunați \frac{15}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}