Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{201} + 15}{2} \approx 14,588723439
x=\frac{15-\sqrt{201}}{2}\approx 0,411276561
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-15x+6=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{\left(-15\right)^{2}-4\times 6}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -15 și c cu 6 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-4\times 6}}{2}
Ridicați -15 la pătrat.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-24}}{2}
Înmulțiți -4 cu 6.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{201}}{2}
Adunați 225 cu -24.
x=\frac{15±\sqrt{201}}{2}
Opusul lui -15 este 15.
x=\frac{\sqrt{201}+15}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±\sqrt{201}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 15 cu \sqrt{201}.
x=\frac{15-\sqrt{201}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±\sqrt{201}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{201} din 15.
x=\frac{\sqrt{201}+15}{2} x=\frac{15-\sqrt{201}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-15x+6=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-15x+6-6=-6
Scădeți 6 din ambele părți ale ecuației.
x^{2}-15x=-6
Scăderea 6 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-15x+\left(-\frac{15}{2}\right)^{2}=-6+\left(-\frac{15}{2}\right)^{2}
Împărțiți -15, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{15}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{15}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-15x+\frac{225}{4}=-6+\frac{225}{4}
Ridicați -\frac{15}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-15x+\frac{225}{4}=\frac{201}{4}
Adunați -6 cu \frac{225}{4}.
\left(x-\frac{15}{2}\right)^{2}=\frac{201}{4}
Factor x^{2}-15x+\frac{225}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{15}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{201}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{15}{2}=\frac{\sqrt{201}}{2} x-\frac{15}{2}=-\frac{\sqrt{201}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{201}+15}{2} x=\frac{15-\sqrt{201}}{2}
Adunați \frac{15}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}