Rezolvați pentru x
x=\frac{4\sqrt{46}-1}{49}\approx 0,533251427
x=\frac{-4\sqrt{46}-1}{49}\approx -0,574067754
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
49x^{2}+2x-15=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 49\left(-15\right)}}{2\times 49}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 49, b cu 2 și c cu -15 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 49\left(-15\right)}}{2\times 49}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4-196\left(-15\right)}}{2\times 49}
Înmulțiți -4 cu 49.
x=\frac{-2±\sqrt{4+2940}}{2\times 49}
Înmulțiți -196 cu -15.
x=\frac{-2±\sqrt{2944}}{2\times 49}
Adunați 4 cu 2940.
x=\frac{-2±8\sqrt{46}}{2\times 49}
Aflați rădăcina pătrată pentru 2944.
x=\frac{-2±8\sqrt{46}}{98}
Înmulțiți 2 cu 49.
x=\frac{8\sqrt{46}-2}{98}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±8\sqrt{46}}{98} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 8\sqrt{46}.
x=\frac{4\sqrt{46}-1}{49}
Împărțiți -2+8\sqrt{46} la 98.
x=\frac{-8\sqrt{46}-2}{98}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±8\sqrt{46}}{98} atunci când ± este minus. Scădeți 8\sqrt{46} din -2.
x=\frac{-4\sqrt{46}-1}{49}
Împărțiți -2-8\sqrt{46} la 98.
x=\frac{4\sqrt{46}-1}{49} x=\frac{-4\sqrt{46}-1}{49}
Ecuația este rezolvată acum.
49x^{2}+2x-15=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
49x^{2}+2x-15-\left(-15\right)=-\left(-15\right)
Adunați 15 la ambele părți ale ecuației.
49x^{2}+2x=-\left(-15\right)
Scăderea -15 din el însuși are ca rezultat 0.
49x^{2}+2x=15
Scădeți -15 din 0.
\frac{49x^{2}+2x}{49}=\frac{15}{49}
Se împart ambele părți la 49.
x^{2}+\frac{2}{49}x=\frac{15}{49}
Împărțirea la 49 anulează înmulțirea cu 49.
x^{2}+\frac{2}{49}x+\left(\frac{1}{49}\right)^{2}=\frac{15}{49}+\left(\frac{1}{49}\right)^{2}
Împărțiți \frac{2}{49}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{49}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{49} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{2}{49}x+\frac{1}{2401}=\frac{15}{49}+\frac{1}{2401}
Ridicați \frac{1}{49} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{2}{49}x+\frac{1}{2401}=\frac{736}{2401}
Adunați \frac{15}{49} cu \frac{1}{2401} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{49}\right)^{2}=\frac{736}{2401}
Factor x^{2}+\frac{2}{49}x+\frac{1}{2401}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{49}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{736}{2401}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{49}=\frac{4\sqrt{46}}{49} x+\frac{1}{49}=-\frac{4\sqrt{46}}{49}
Simplificați.
x=\frac{4\sqrt{46}-1}{49} x=\frac{-4\sqrt{46}-1}{49}
Scădeți \frac{1}{49} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}