Rezolvați pentru x
x=-\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}\approx -1,040967365
x=\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}\approx 1,440967365
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{5}{2}x^{2}\times 4+5x\left(-\frac{4}{5}\right)=5\times 3
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 5x, cel mai mic multiplu comun al 5,x.
10x^{2}+5x\left(-\frac{4}{5}\right)=5\times 3
Înmulțiți \frac{5}{2} cu 4 pentru a obține 10.
10x^{2}-4x=5\times 3
Înmulțiți 5 cu -\frac{4}{5} pentru a obține -4.
10x^{2}-4x=15
Înmulțiți 5 cu 3 pentru a obține 15.
10x^{2}-4x-15=0
Scădeți 15 din ambele părți.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{\left(-4\right)^{2}-4\times 10\left(-15\right)}}{2\times 10}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 10, b cu -4 și c cu -15 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-4\times 10\left(-15\right)}}{2\times 10}
Ridicați -4 la pătrat.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-40\left(-15\right)}}{2\times 10}
Înmulțiți -4 cu 10.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16+600}}{2\times 10}
Înmulțiți -40 cu -15.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{616}}{2\times 10}
Adunați 16 cu 600.
x=\frac{-\left(-4\right)±2\sqrt{154}}{2\times 10}
Aflați rădăcina pătrată pentru 616.
x=\frac{4±2\sqrt{154}}{2\times 10}
Opusul lui -4 este 4.
x=\frac{4±2\sqrt{154}}{20}
Înmulțiți 2 cu 10.
x=\frac{2\sqrt{154}+4}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{154}}{20} atunci când ± este plus. Adunați 4 cu 2\sqrt{154}.
x=\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}
Împărțiți 4+2\sqrt{154} la 20.
x=\frac{4-2\sqrt{154}}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{154}}{20} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{154} din 4.
x=-\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}
Împărțiți 4-2\sqrt{154} la 20.
x=\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5} x=-\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{5}{2}x^{2}\times 4+5x\left(-\frac{4}{5}\right)=5\times 3
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 5x, cel mai mic multiplu comun al 5,x.
10x^{2}+5x\left(-\frac{4}{5}\right)=5\times 3
Înmulțiți \frac{5}{2} cu 4 pentru a obține 10.
10x^{2}-4x=5\times 3
Înmulțiți 5 cu -\frac{4}{5} pentru a obține -4.
10x^{2}-4x=15
Înmulțiți 5 cu 3 pentru a obține 15.
\frac{10x^{2}-4x}{10}=\frac{15}{10}
Se împart ambele părți la 10.
x^{2}+\left(-\frac{4}{10}\right)x=\frac{15}{10}
Împărțirea la 10 anulează înmulțirea cu 10.
x^{2}-\frac{2}{5}x=\frac{15}{10}
Reduceți fracția \frac{-4}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{2}{5}x=\frac{3}{2}
Reduceți fracția \frac{15}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\left(-\frac{1}{5}\right)^{2}=\frac{3}{2}+\left(-\frac{1}{5}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{2}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{5}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}=\frac{3}{2}+\frac{1}{25}
Ridicați -\frac{1}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}=\frac{77}{50}
Adunați \frac{3}{2} cu \frac{1}{25} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{5}\right)^{2}=\frac{77}{50}
Factor x^{2}-\frac{2}{5}x+\frac{1}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{5}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{77}{50}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{5}=\frac{\sqrt{154}}{10} x-\frac{1}{5}=-\frac{\sqrt{154}}{10}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5} x=-\frac{\sqrt{154}}{10}+\frac{1}{5}
Adunați \frac{1}{5} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}