Rezolvați pentru n
n=\frac{-1+\sqrt{119}i}{2}\approx -0,5+5,454356057i
n=\frac{-\sqrt{119}i-1}{2}\approx -0,5-5,454356057i
Test
Complex Number
5 probleme similare cu aceasta:
360 [ \frac { 1 } { n + 1 } - \frac { 1 } { n } ] = 12
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{n+1}-\frac{1}{n}=\frac{12}{360}
Se împart ambele părți la 360.
\frac{1}{n+1}-\frac{1}{n}=\frac{1}{30}
Reduceți fracția \frac{12}{360} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 12.
30n-\left(30n+30\right)=n\left(n+1\right)
Variabila n nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 30n\left(n+1\right), cel mai mic multiplu comun al n+1,n,30.
30n-30n-30=n\left(n+1\right)
Pentru a găsi opusul lui 30n+30, găsiți opusul fiecărui termen.
-30=n\left(n+1\right)
Combinați 30n cu -30n pentru a obține 0.
-30=n^{2}+n
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți n cu n+1.
n^{2}+n=-30
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
n^{2}+n+30=0
Adăugați 30 la ambele părți.
n=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 30}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu 1 și c cu 30 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
n=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 30}}{2}
Ridicați 1 la pătrat.
n=\frac{-1±\sqrt{1-120}}{2}
Înmulțiți -4 cu 30.
n=\frac{-1±\sqrt{-119}}{2}
Adunați 1 cu -120.
n=\frac{-1±\sqrt{119}i}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru -119.
n=\frac{-1+\sqrt{119}i}{2}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-1±\sqrt{119}i}{2} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu i\sqrt{119}.
n=\frac{-\sqrt{119}i-1}{2}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-1±\sqrt{119}i}{2} atunci când ± este minus. Scădeți i\sqrt{119} din -1.
n=\frac{-1+\sqrt{119}i}{2} n=\frac{-\sqrt{119}i-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{n+1}-\frac{1}{n}=\frac{12}{360}
Se împart ambele părți la 360.
\frac{1}{n+1}-\frac{1}{n}=\frac{1}{30}
Reduceți fracția \frac{12}{360} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 12.
30n-\left(30n+30\right)=n\left(n+1\right)
Variabila n nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 30n\left(n+1\right), cel mai mic multiplu comun al n+1,n,30.
30n-30n-30=n\left(n+1\right)
Pentru a găsi opusul lui 30n+30, găsiți opusul fiecărui termen.
-30=n\left(n+1\right)
Combinați 30n cu -30n pentru a obține 0.
-30=n^{2}+n
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți n cu n+1.
n^{2}+n=-30
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
n^{2}+n+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=-30+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
n^{2}+n+\frac{1}{4}=-30+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
n^{2}+n+\frac{1}{4}=-\frac{119}{4}
Adunați -30 cu \frac{1}{4}.
\left(n+\frac{1}{2}\right)^{2}=-\frac{119}{4}
Factor n^{2}+n+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(n+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{119}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
n+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{119}i}{2} n+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{119}i}{2}
Simplificați.
n=\frac{-1+\sqrt{119}i}{2} n=\frac{-\sqrt{119}i-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}