Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{15}}{3}-1\approx 0,290994449
x=-\frac{\sqrt{15}}{3}-1\approx -2,290994449
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}+6x-2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 3\left(-2\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 6 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 3\left(-2\right)}}{2\times 3}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-12\left(-2\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-6±\sqrt{36+24}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -2.
x=\frac{-6±\sqrt{60}}{2\times 3}
Adunați 36 cu 24.
x=\frac{-6±2\sqrt{15}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 60.
x=\frac{-6±2\sqrt{15}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{2\sqrt{15}-6}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{15}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 2\sqrt{15}.
x=\frac{\sqrt{15}}{3}-1
Împărțiți -6+2\sqrt{15} la 6.
x=\frac{-2\sqrt{15}-6}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±2\sqrt{15}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{15} din -6.
x=-\frac{\sqrt{15}}{3}-1
Împărțiți -6-2\sqrt{15} la 6.
x=\frac{\sqrt{15}}{3}-1 x=-\frac{\sqrt{15}}{3}-1
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+6x-2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3x^{2}+6x-2-\left(-2\right)=-\left(-2\right)
Adunați 2 la ambele părți ale ecuației.
3x^{2}+6x=-\left(-2\right)
Scăderea -2 din el însuși are ca rezultat 0.
3x^{2}+6x=2
Scădeți -2 din 0.
\frac{3x^{2}+6x}{3}=\frac{2}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{6}{3}x=\frac{2}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+2x=\frac{2}{3}
Împărțiți 6 la 3.
x^{2}+2x+1^{2}=\frac{2}{3}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=\frac{2}{3}+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=\frac{5}{3}
Adunați \frac{2}{3} cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=\frac{5}{3}
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{5}{3}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=\frac{\sqrt{15}}{3} x+1=-\frac{\sqrt{15}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{15}}{3}-1 x=-\frac{\sqrt{15}}{3}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}