Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{21} - 1}{2} \approx 1,791287847
x=\frac{-\sqrt{21}-1}{2}\approx -2,791287847
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}+3x-15=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\times 3\left(-15\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 3 și c cu -15 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\times 3\left(-15\right)}}{2\times 3}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9-12\left(-15\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-3±\sqrt{9+180}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -15.
x=\frac{-3±\sqrt{189}}{2\times 3}
Adunați 9 cu 180.
x=\frac{-3±3\sqrt{21}}{2\times 3}
Aflați rădăcina pătrată pentru 189.
x=\frac{-3±3\sqrt{21}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{3\sqrt{21}-3}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±3\sqrt{21}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu 3\sqrt{21}.
x=\frac{\sqrt{21}-1}{2}
Împărțiți -3+3\sqrt{21} la 6.
x=\frac{-3\sqrt{21}-3}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±3\sqrt{21}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți 3\sqrt{21} din -3.
x=\frac{-\sqrt{21}-1}{2}
Împărțiți -3-3\sqrt{21} la 6.
x=\frac{\sqrt{21}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{21}-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}+3x-15=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3x^{2}+3x-15-\left(-15\right)=-\left(-15\right)
Adunați 15 la ambele părți ale ecuației.
3x^{2}+3x=-\left(-15\right)
Scăderea -15 din el însuși are ca rezultat 0.
3x^{2}+3x=15
Scădeți -15 din 0.
\frac{3x^{2}+3x}{3}=\frac{15}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}+\frac{3}{3}x=\frac{15}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}+x=\frac{15}{3}
Împărțiți 3 la 3.
x^{2}+x=5
Împărțiți 15 la 3.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=5+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=5+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{21}{4}
Adunați 5 cu \frac{1}{4}.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{21}{4}
Factor x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{21}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{21}}{2} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{21}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{21}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{21}-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}