Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{577} + 19}{6} \approx 7,170137383
x=\frac{19-\sqrt{577}}{6}\approx -0,83680405
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
3x^{2}-19x-18=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-19\right)±\sqrt{\left(-19\right)^{2}-4\times 3\left(-18\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu -19 și c cu -18 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-19\right)±\sqrt{361-4\times 3\left(-18\right)}}{2\times 3}
Ridicați -19 la pătrat.
x=\frac{-\left(-19\right)±\sqrt{361-12\left(-18\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
x=\frac{-\left(-19\right)±\sqrt{361+216}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -18.
x=\frac{-\left(-19\right)±\sqrt{577}}{2\times 3}
Adunați 361 cu 216.
x=\frac{19±\sqrt{577}}{2\times 3}
Opusul lui -19 este 19.
x=\frac{19±\sqrt{577}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
x=\frac{\sqrt{577}+19}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{19±\sqrt{577}}{6} atunci când ± este plus. Adunați 19 cu \sqrt{577}.
x=\frac{19-\sqrt{577}}{6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{19±\sqrt{577}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{577} din 19.
x=\frac{\sqrt{577}+19}{6} x=\frac{19-\sqrt{577}}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
3x^{2}-19x-18=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
3x^{2}-19x-18-\left(-18\right)=-\left(-18\right)
Adunați 18 la ambele părți ale ecuației.
3x^{2}-19x=-\left(-18\right)
Scăderea -18 din el însuși are ca rezultat 0.
3x^{2}-19x=18
Scădeți -18 din 0.
\frac{3x^{2}-19x}{3}=\frac{18}{3}
Se împart ambele părți la 3.
x^{2}-\frac{19}{3}x=\frac{18}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
x^{2}-\frac{19}{3}x=6
Împărțiți 18 la 3.
x^{2}-\frac{19}{3}x+\left(-\frac{19}{6}\right)^{2}=6+\left(-\frac{19}{6}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{19}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{19}{6}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{19}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{19}{3}x+\frac{361}{36}=6+\frac{361}{36}
Ridicați -\frac{19}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{19}{3}x+\frac{361}{36}=\frac{577}{36}
Adunați 6 cu \frac{361}{36}.
\left(x-\frac{19}{6}\right)^{2}=\frac{577}{36}
Factor x^{2}-\frac{19}{3}x+\frac{361}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{19}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{577}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{19}{6}=\frac{\sqrt{577}}{6} x-\frac{19}{6}=-\frac{\sqrt{577}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{577}+19}{6} x=\frac{19-\sqrt{577}}{6}
Adunați \frac{19}{6} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}