Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{101} - 1}{2} \approx 4,524937811
x=\frac{-\sqrt{101}-1}{2}\approx -5,524937811
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
28-\left(x^{2}+x\right)=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu x.
28-x^{2}-x=3
Pentru a găsi opusul lui x^{2}+x, găsiți opusul fiecărui termen.
28-x^{2}-x-3=0
Scădeți 3 din ambele părți.
25-x^{2}-x=0
Scădeți 3 din 28 pentru a obține 25.
-x^{2}-x+25=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-1\right)\times 25}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -1 și c cu 25 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+4\times 25}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+100}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 25.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{101}}{2\left(-1\right)}
Adunați 1 cu 100.
x=\frac{1±\sqrt{101}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±\sqrt{101}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{\sqrt{101}+1}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{101}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \sqrt{101}.
x=\frac{-\sqrt{101}-1}{2}
Împărțiți 1+\sqrt{101} la -2.
x=\frac{1-\sqrt{101}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{101}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{101} din 1.
x=\frac{\sqrt{101}-1}{2}
Împărțiți 1-\sqrt{101} la -2.
x=\frac{-\sqrt{101}-1}{2} x=\frac{\sqrt{101}-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
28-\left(x^{2}+x\right)=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu x.
28-x^{2}-x=3
Pentru a găsi opusul lui x^{2}+x, găsiți opusul fiecărui termen.
-x^{2}-x=3-28
Scădeți 28 din ambele părți.
-x^{2}-x=-25
Scădeți 28 din 3 pentru a obține -25.
\frac{-x^{2}-x}{-1}=-\frac{25}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\left(-\frac{1}{-1}\right)x=-\frac{25}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}+x=-\frac{25}{-1}
Împărțiți -1 la -1.
x^{2}+x=25
Împărțiți -25 la -1.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=25+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=25+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{101}{4}
Adunați 25 cu \frac{1}{4}.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{101}{4}
Factor x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{101}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{101}}{2} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{101}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{101}-1}{2} x=\frac{-\sqrt{101}-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}