Descompunere în factori
\left(y-2\right)\left(2y-1\right)
Evaluați
\left(y-2\right)\left(2y-1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=-5 ab=2\times 2=4
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 2y^{2}+ay+by+2. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,-4 -2,-2
Deoarece ab este pozitiv, a și b au același semn. Deoarece a+b este negativ, a și b sunt negative. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse 4.
-1-4=-5 -2-2=-4
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-4 b=-1
Soluția este perechea care dă suma de -5.
\left(2y^{2}-4y\right)+\left(-y+2\right)
Rescrieți 2y^{2}-5y+2 ca \left(2y^{2}-4y\right)+\left(-y+2\right).
2y\left(y-2\right)-\left(y-2\right)
Factor 2y în primul și -1 în al doilea grup.
\left(y-2\right)\left(2y-1\right)
Scoateți termenul comun y-2 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2y^{2}-5y+2=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
y=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{\left(-5\right)^{2}-4\times 2\times 2}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-4\times 2\times 2}}{2\times 2}
Ridicați -5 la pătrat.
y=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-8\times 2}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
y=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-16}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu 2.
y=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{9}}{2\times 2}
Adunați 25 cu -16.
y=\frac{-\left(-5\right)±3}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 9.
y=\frac{5±3}{2\times 2}
Opusul lui -5 este 5.
y=\frac{5±3}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
y=\frac{8}{4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{5±3}{4} atunci când ± este plus. Adunați 5 cu 3.
y=2
Împărțiți 8 la 4.
y=\frac{2}{4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{5±3}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 3 din 5.
y=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{2}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
2y^{2}-5y+2=2\left(y-2\right)\left(y-\frac{1}{2}\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 2 și x_{2} cu \frac{1}{2}.
2y^{2}-5y+2=2\left(y-2\right)\times \frac{2y-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din y găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
2y^{2}-5y+2=\left(y-2\right)\left(2y-1\right)
Simplificați cu 2, cel mai mare factor comun din 2 și 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}