Rezolvați pentru y
y = \frac{\sqrt{41} - 1}{4} \approx 1,350781059
y=\frac{-\sqrt{41}-1}{4}\approx -1,850781059
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2y^{2}+y-5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 2\left(-5\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 1 și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 2\left(-5\right)}}{2\times 2}
Ridicați 1 la pătrat.
y=\frac{-1±\sqrt{1-8\left(-5\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
y=\frac{-1±\sqrt{1+40}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -5.
y=\frac{-1±\sqrt{41}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 40.
y=\frac{-1±\sqrt{41}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
y=\frac{\sqrt{41}-1}{4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-1±\sqrt{41}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{41}.
y=\frac{-\sqrt{41}-1}{4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-1±\sqrt{41}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{41} din -1.
y=\frac{\sqrt{41}-1}{4} y=\frac{-\sqrt{41}-1}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
2y^{2}+y-5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2y^{2}+y-5-\left(-5\right)=-\left(-5\right)
Adunați 5 la ambele părți ale ecuației.
2y^{2}+y=-\left(-5\right)
Scăderea -5 din el însuși are ca rezultat 0.
2y^{2}+y=5
Scădeți -5 din 0.
\frac{2y^{2}+y}{2}=\frac{5}{2}
Se împart ambele părți la 2.
y^{2}+\frac{1}{2}y=\frac{5}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
y^{2}+\frac{1}{2}y+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{5}{2}+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}+\frac{1}{2}y+\frac{1}{16}=\frac{5}{2}+\frac{1}{16}
Ridicați \frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
y^{2}+\frac{1}{2}y+\frac{1}{16}=\frac{41}{16}
Adunați \frac{5}{2} cu \frac{1}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(y+\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{41}{16}
Factor y^{2}+\frac{1}{2}y+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y+\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{41}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y+\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{41}}{4} y+\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{41}}{4}
Simplificați.
y=\frac{\sqrt{41}-1}{4} y=\frac{-\sqrt{41}-1}{4}
Scădeți \frac{1}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}