Descompunere în factori
\left(2d-1\right)\left(d+1\right)
Evaluați
\left(2d-1\right)\left(d+1\right)
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=1 ab=2\left(-1\right)=-2
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 2d^{2}+ad+bd-1. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
a=-1 b=2
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Singura astfel de pereche este soluția de sistem.
\left(2d^{2}-d\right)+\left(2d-1\right)
Rescrieți 2d^{2}+d-1 ca \left(2d^{2}-d\right)+\left(2d-1\right).
d\left(2d-1\right)+2d-1
Scoateți factorul comun d din 2d^{2}-d.
\left(2d-1\right)\left(d+1\right)
Scoateți termenul comun 2d-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2d^{2}+d-1=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
d=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 2\left(-1\right)}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
d=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 2\left(-1\right)}}{2\times 2}
Ridicați 1 la pătrat.
d=\frac{-1±\sqrt{1-8\left(-1\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
d=\frac{-1±\sqrt{1+8}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -1.
d=\frac{-1±\sqrt{9}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 8.
d=\frac{-1±3}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 9.
d=\frac{-1±3}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
d=\frac{2}{4}
Acum rezolvați ecuația d=\frac{-1±3}{4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 3.
d=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{2}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
d=-\frac{4}{4}
Acum rezolvați ecuația d=\frac{-1±3}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 3 din -1.
d=-1
Împărțiți -4 la 4.
2d^{2}+d-1=2\left(d-\frac{1}{2}\right)\left(d-\left(-1\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{1}{2} și x_{2} cu -1.
2d^{2}+d-1=2\left(d-\frac{1}{2}\right)\left(d+1\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
2d^{2}+d-1=2\times \frac{2d-1}{2}\left(d+1\right)
Scădeți \frac{1}{2} din d găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
2d^{2}+d-1=\left(2d-1\right)\left(d+1\right)
Simplificați cu 2, cel mai mare factor comun din 2 și 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}