Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{\sqrt{10}i}{2}+1\approx 1+1,58113883i
x=-\frac{\sqrt{10}i}{2}+1\approx 1-1,58113883i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}-4x+7=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{\left(-4\right)^{2}-4\times 2\times 7}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu -4 și c cu 7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-4\times 2\times 7}}{2\times 2}
Ridicați -4 la pătrat.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-8\times 7}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-56}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu 7.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{-40}}{2\times 2}
Adunați 16 cu -56.
x=\frac{-\left(-4\right)±2\sqrt{10}i}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru -40.
x=\frac{4±2\sqrt{10}i}{2\times 2}
Opusul lui -4 este 4.
x=\frac{4±2\sqrt{10}i}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{4+2\sqrt{10}i}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{10}i}{4} atunci când ± este plus. Adunați 4 cu 2i\sqrt{10}.
x=\frac{\sqrt{10}i}{2}+1
Împărțiți 4+2i\sqrt{10} la 4.
x=\frac{-2\sqrt{10}i+4}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{10}i}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 2i\sqrt{10} din 4.
x=-\frac{\sqrt{10}i}{2}+1
Împărțiți 4-2i\sqrt{10} la 4.
x=\frac{\sqrt{10}i}{2}+1 x=-\frac{\sqrt{10}i}{2}+1
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}-4x+7=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2x^{2}-4x+7-7=-7
Scădeți 7 din ambele părți ale ecuației.
2x^{2}-4x=-7
Scăderea 7 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{2x^{2}-4x}{2}=-\frac{7}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\left(-\frac{4}{2}\right)x=-\frac{7}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}-2x=-\frac{7}{2}
Împărțiți -4 la 2.
x^{2}-2x+1=-\frac{7}{2}+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-2x+1=-\frac{5}{2}
Adunați -\frac{7}{2} cu 1.
\left(x-1\right)^{2}=-\frac{5}{2}
Factor x^{2}-2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-1\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{5}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-1=\frac{\sqrt{10}i}{2} x-1=-\frac{\sqrt{10}i}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{10}i}{2}+1 x=-\frac{\sqrt{10}i}{2}+1
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}