Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{41} + 3}{8} \approx 1,17539053
x=\frac{3-\sqrt{41}}{8}\approx -0,42539053
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-4x^{2}+3x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\left(-4\right)\times 2}}{2\left(-4\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -4, b cu 3 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\left(-4\right)\times 2}}{2\left(-4\right)}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9+16\times 2}}{2\left(-4\right)}
Înmulțiți -4 cu -4.
x=\frac{-3±\sqrt{9+32}}{2\left(-4\right)}
Înmulțiți 16 cu 2.
x=\frac{-3±\sqrt{41}}{2\left(-4\right)}
Adunați 9 cu 32.
x=\frac{-3±\sqrt{41}}{-8}
Înmulțiți 2 cu -4.
x=\frac{\sqrt{41}-3}{-8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{41}}{-8} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu \sqrt{41}.
x=\frac{3-\sqrt{41}}{8}
Împărțiți -3+\sqrt{41} la -8.
x=\frac{-\sqrt{41}-3}{-8}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{41}}{-8} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{41} din -3.
x=\frac{\sqrt{41}+3}{8}
Împărțiți -3-\sqrt{41} la -8.
x=\frac{3-\sqrt{41}}{8} x=\frac{\sqrt{41}+3}{8}
Ecuația este rezolvată acum.
-4x^{2}+3x+2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-4x^{2}+3x+2-2=-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
-4x^{2}+3x=-2
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-4x^{2}+3x}{-4}=-\frac{2}{-4}
Se împart ambele părți la -4.
x^{2}+\frac{3}{-4}x=-\frac{2}{-4}
Împărțirea la -4 anulează înmulțirea cu -4.
x^{2}-\frac{3}{4}x=-\frac{2}{-4}
Împărțiți 3 la -4.
x^{2}-\frac{3}{4}x=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{-2}{-4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\left(-\frac{3}{8}\right)^{2}=\frac{1}{2}+\left(-\frac{3}{8}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{3}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{8}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}=\frac{1}{2}+\frac{9}{64}
Ridicați -\frac{3}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}=\frac{41}{64}
Adunați \frac{1}{2} cu \frac{9}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{3}{8}\right)^{2}=\frac{41}{64}
Factor x^{2}-\frac{3}{4}x+\frac{9}{64}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{3}{8}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{41}{64}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{3}{8}=\frac{\sqrt{41}}{8} x-\frac{3}{8}=-\frac{\sqrt{41}}{8}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{41}+3}{8} x=\frac{3-\sqrt{41}}{8}
Adunați \frac{3}{8} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}