Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{3197}+1}{102}\approx 0,564137449
x=\frac{1-\sqrt{3197}}{102}\approx -0,544529606
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
1530x^{2}-30x-470=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-30\right)±\sqrt{\left(-30\right)^{2}-4\times 1530\left(-470\right)}}{2\times 1530}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1530, b cu -30 și c cu -470 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-30\right)±\sqrt{900-4\times 1530\left(-470\right)}}{2\times 1530}
Ridicați -30 la pătrat.
x=\frac{-\left(-30\right)±\sqrt{900-6120\left(-470\right)}}{2\times 1530}
Înmulțiți -4 cu 1530.
x=\frac{-\left(-30\right)±\sqrt{900+2876400}}{2\times 1530}
Înmulțiți -6120 cu -470.
x=\frac{-\left(-30\right)±\sqrt{2877300}}{2\times 1530}
Adunați 900 cu 2876400.
x=\frac{-\left(-30\right)±30\sqrt{3197}}{2\times 1530}
Aflați rădăcina pătrată pentru 2877300.
x=\frac{30±30\sqrt{3197}}{2\times 1530}
Opusul lui -30 este 30.
x=\frac{30±30\sqrt{3197}}{3060}
Înmulțiți 2 cu 1530.
x=\frac{30\sqrt{3197}+30}{3060}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{30±30\sqrt{3197}}{3060} atunci când ± este plus. Adunați 30 cu 30\sqrt{3197}.
x=\frac{\sqrt{3197}+1}{102}
Împărțiți 30+30\sqrt{3197} la 3060.
x=\frac{30-30\sqrt{3197}}{3060}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{30±30\sqrt{3197}}{3060} atunci când ± este minus. Scădeți 30\sqrt{3197} din 30.
x=\frac{1-\sqrt{3197}}{102}
Împărțiți 30-30\sqrt{3197} la 3060.
x=\frac{\sqrt{3197}+1}{102} x=\frac{1-\sqrt{3197}}{102}
Ecuația este rezolvată acum.
1530x^{2}-30x-470=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
1530x^{2}-30x-470-\left(-470\right)=-\left(-470\right)
Adunați 470 la ambele părți ale ecuației.
1530x^{2}-30x=-\left(-470\right)
Scăderea -470 din el însuși are ca rezultat 0.
1530x^{2}-30x=470
Scădeți -470 din 0.
\frac{1530x^{2}-30x}{1530}=\frac{470}{1530}
Se împart ambele părți la 1530.
x^{2}+\left(-\frac{30}{1530}\right)x=\frac{470}{1530}
Împărțirea la 1530 anulează înmulțirea cu 1530.
x^{2}-\frac{1}{51}x=\frac{470}{1530}
Reduceți fracția \frac{-30}{1530} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 30.
x^{2}-\frac{1}{51}x=\frac{47}{153}
Reduceți fracția \frac{470}{1530} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 10.
x^{2}-\frac{1}{51}x+\left(-\frac{1}{102}\right)^{2}=\frac{47}{153}+\left(-\frac{1}{102}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{51}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{102}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{102} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{51}x+\frac{1}{10404}=\frac{47}{153}+\frac{1}{10404}
Ridicați -\frac{1}{102} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{51}x+\frac{1}{10404}=\frac{3197}{10404}
Adunați \frac{47}{153} cu \frac{1}{10404} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{102}\right)^{2}=\frac{3197}{10404}
Factor x^{2}-\frac{1}{51}x+\frac{1}{10404}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{102}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{3197}{10404}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{102}=\frac{\sqrt{3197}}{102} x-\frac{1}{102}=-\frac{\sqrt{3197}}{102}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{3197}+1}{102} x=\frac{1-\sqrt{3197}}{102}
Adunați \frac{1}{102} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}