Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{769} + 7}{30} \approx 1,157694975
x=\frac{7-\sqrt{769}}{30}\approx -0,691028308
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(15-15x\right)\left(1+x\right)+7x-3=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 15 cu 1-x.
15-15x^{2}+7x-3=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 15-15x cu 1+x și a combina termenii similari.
12-15x^{2}+7x=0
Scădeți 3 din 15 pentru a obține 12.
-15x^{2}+7x+12=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-7±\sqrt{7^{2}-4\left(-15\right)\times 12}}{2\left(-15\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -15, b cu 7 și c cu 12 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-7±\sqrt{49-4\left(-15\right)\times 12}}{2\left(-15\right)}
Ridicați 7 la pătrat.
x=\frac{-7±\sqrt{49+60\times 12}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți -4 cu -15.
x=\frac{-7±\sqrt{49+720}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți 60 cu 12.
x=\frac{-7±\sqrt{769}}{2\left(-15\right)}
Adunați 49 cu 720.
x=\frac{-7±\sqrt{769}}{-30}
Înmulțiți 2 cu -15.
x=\frac{\sqrt{769}-7}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{769}}{-30} atunci când ± este plus. Adunați -7 cu \sqrt{769}.
x=\frac{7-\sqrt{769}}{30}
Împărțiți -7+\sqrt{769} la -30.
x=\frac{-\sqrt{769}-7}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{769}}{-30} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{769} din -7.
x=\frac{\sqrt{769}+7}{30}
Împărțiți -7-\sqrt{769} la -30.
x=\frac{7-\sqrt{769}}{30} x=\frac{\sqrt{769}+7}{30}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(15-15x\right)\left(1+x\right)+7x-3=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 15 cu 1-x.
15-15x^{2}+7x-3=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 15-15x cu 1+x și a combina termenii similari.
12-15x^{2}+7x=0
Scădeți 3 din 15 pentru a obține 12.
-15x^{2}+7x=-12
Scădeți 12 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
\frac{-15x^{2}+7x}{-15}=-\frac{12}{-15}
Se împart ambele părți la -15.
x^{2}+\frac{7}{-15}x=-\frac{12}{-15}
Împărțirea la -15 anulează înmulțirea cu -15.
x^{2}-\frac{7}{15}x=-\frac{12}{-15}
Împărțiți 7 la -15.
x^{2}-\frac{7}{15}x=\frac{4}{5}
Reduceți fracția \frac{-12}{-15} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 3.
x^{2}-\frac{7}{15}x+\left(-\frac{7}{30}\right)^{2}=\frac{4}{5}+\left(-\frac{7}{30}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{7}{15}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{7}{30}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{7}{30} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{7}{15}x+\frac{49}{900}=\frac{4}{5}+\frac{49}{900}
Ridicați -\frac{7}{30} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{7}{15}x+\frac{49}{900}=\frac{769}{900}
Adunați \frac{4}{5} cu \frac{49}{900} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{7}{30}\right)^{2}=\frac{769}{900}
Factor x^{2}-\frac{7}{15}x+\frac{49}{900}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{7}{30}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{769}{900}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{7}{30}=\frac{\sqrt{769}}{30} x-\frac{7}{30}=-\frac{\sqrt{769}}{30}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{769}+7}{30} x=\frac{7-\sqrt{769}}{30}
Adunați \frac{7}{30} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}