Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{2369}-49}{16}\approx -0,020476619
x=\frac{-\sqrt{2369}-49}{16}\approx -6,104523381
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
1000x^{2}+6125x+125=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6125±\sqrt{6125^{2}-4\times 1000\times 125}}{2\times 1000}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1000, b cu 6125 și c cu 125 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6125±\sqrt{37515625-4\times 1000\times 125}}{2\times 1000}
Ridicați 6125 la pătrat.
x=\frac{-6125±\sqrt{37515625-4000\times 125}}{2\times 1000}
Înmulțiți -4 cu 1000.
x=\frac{-6125±\sqrt{37515625-500000}}{2\times 1000}
Înmulțiți -4000 cu 125.
x=\frac{-6125±\sqrt{37015625}}{2\times 1000}
Adunați 37515625 cu -500000.
x=\frac{-6125±125\sqrt{2369}}{2\times 1000}
Aflați rădăcina pătrată pentru 37015625.
x=\frac{-6125±125\sqrt{2369}}{2000}
Înmulțiți 2 cu 1000.
x=\frac{125\sqrt{2369}-6125}{2000}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6125±125\sqrt{2369}}{2000} atunci când ± este plus. Adunați -6125 cu 125\sqrt{2369}.
x=\frac{\sqrt{2369}-49}{16}
Împărțiți -6125+125\sqrt{2369} la 2000.
x=\frac{-125\sqrt{2369}-6125}{2000}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6125±125\sqrt{2369}}{2000} atunci când ± este minus. Scădeți 125\sqrt{2369} din -6125.
x=\frac{-\sqrt{2369}-49}{16}
Împărțiți -6125-125\sqrt{2369} la 2000.
x=\frac{\sqrt{2369}-49}{16} x=\frac{-\sqrt{2369}-49}{16}
Ecuația este rezolvată acum.
1000x^{2}+6125x+125=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
1000x^{2}+6125x+125-125=-125
Scădeți 125 din ambele părți ale ecuației.
1000x^{2}+6125x=-125
Scăderea 125 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{1000x^{2}+6125x}{1000}=-\frac{125}{1000}
Se împart ambele părți la 1000.
x^{2}+\frac{6125}{1000}x=-\frac{125}{1000}
Împărțirea la 1000 anulează înmulțirea cu 1000.
x^{2}+\frac{49}{8}x=-\frac{125}{1000}
Reduceți fracția \frac{6125}{1000} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 125.
x^{2}+\frac{49}{8}x=-\frac{1}{8}
Reduceți fracția \frac{-125}{1000} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 125.
x^{2}+\frac{49}{8}x+\left(\frac{49}{16}\right)^{2}=-\frac{1}{8}+\left(\frac{49}{16}\right)^{2}
Împărțiți \frac{49}{8}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{49}{16}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{49}{16} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{49}{8}x+\frac{2401}{256}=-\frac{1}{8}+\frac{2401}{256}
Ridicați \frac{49}{16} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{49}{8}x+\frac{2401}{256}=\frac{2369}{256}
Adunați -\frac{1}{8} cu \frac{2401}{256} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{49}{16}\right)^{2}=\frac{2369}{256}
Factor x^{2}+\frac{49}{8}x+\frac{2401}{256}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{49}{16}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{2369}{256}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{49}{16}=\frac{\sqrt{2369}}{16} x+\frac{49}{16}=-\frac{\sqrt{2369}}{16}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{2369}-49}{16} x=\frac{-\sqrt{2369}-49}{16}
Scădeți \frac{49}{16} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}