Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-\sqrt{23}i+1}{4}\approx 0,25-1,198957881i
x=\frac{1+\sqrt{23}i}{4}\approx 0,25+1,198957881i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-2x^{2}+x-3=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\left(-2\right)\left(-3\right)}}{2\left(-2\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -2, b cu 1 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\left(-2\right)\left(-3\right)}}{2\left(-2\right)}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1+8\left(-3\right)}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți -4 cu -2.
x=\frac{-1±\sqrt{1-24}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți 8 cu -3.
x=\frac{-1±\sqrt{-23}}{2\left(-2\right)}
Adunați 1 cu -24.
x=\frac{-1±\sqrt{23}i}{2\left(-2\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -23.
x=\frac{-1±\sqrt{23}i}{-4}
Înmulțiți 2 cu -2.
x=\frac{-1+\sqrt{23}i}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{23}i}{-4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu i\sqrt{23}.
x=\frac{-\sqrt{23}i+1}{4}
Împărțiți -1+i\sqrt{23} la -4.
x=\frac{-\sqrt{23}i-1}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{23}i}{-4} atunci când ± este minus. Scădeți i\sqrt{23} din -1.
x=\frac{1+\sqrt{23}i}{4}
Împărțiți -1-i\sqrt{23} la -4.
x=\frac{-\sqrt{23}i+1}{4} x=\frac{1+\sqrt{23}i}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
-2x^{2}+x-3=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-2x^{2}+x-3-\left(-3\right)=-\left(-3\right)
Adunați 3 la ambele părți ale ecuației.
-2x^{2}+x=-\left(-3\right)
Scăderea -3 din el însuși are ca rezultat 0.
-2x^{2}+x=3
Scădeți -3 din 0.
\frac{-2x^{2}+x}{-2}=\frac{3}{-2}
Se împart ambele părți la -2.
x^{2}+\frac{1}{-2}x=\frac{3}{-2}
Împărțirea la -2 anulează înmulțirea cu -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=\frac{3}{-2}
Împărțiți 1 la -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=-\frac{3}{2}
Împărțiți 3 la -2.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}=-\frac{3}{2}+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-\frac{3}{2}+\frac{1}{16}
Ridicați -\frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-\frac{23}{16}
Adunați -\frac{3}{2} cu \frac{1}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}=-\frac{23}{16}
Factor x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{23}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{23}i}{4} x-\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{23}i}{4}
Simplificați.
x=\frac{1+\sqrt{23}i}{4} x=\frac{-\sqrt{23}i+1}{4}
Adunați \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}