Rezolvați pentru x
x=-2
x=3
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-x-2=4
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-2 cu x+1 și a combina termenii similari.
x^{2}-x-2-4=0
Scădeți 4 din ambele părți.
x^{2}-x-6=0
Scădeți 4 din -2 pentru a obține -6.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-6\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -1 și c cu -6 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+24}}{2}
Înmulțiți -4 cu -6.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{25}}{2}
Adunați 1 cu 24.
x=\frac{-\left(-1\right)±5}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 25.
x=\frac{1±5}{2}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{6}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±5}{2} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 5.
x=3
Împărțiți 6 la 2.
x=-\frac{4}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±5}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 5 din 1.
x=-2
Împărțiți -4 la 2.
x=3 x=-2
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-x-2=4
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x-2 cu x+1 și a combina termenii similari.
x^{2}-x=4+2
Adăugați 2 la ambele părți.
x^{2}-x=6
Adunați 4 și 2 pentru a obține 6.
x^{2}-x+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=6+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=6+\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=\frac{25}{4}
Adunați 6 cu \frac{1}{4}.
\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{25}{4}
Factor x^{2}-x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{2}=\frac{5}{2} x-\frac{1}{2}=-\frac{5}{2}
Simplificați.
x=3 x=-2
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}