Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{145} - 1}{4} \approx 2,760398645
x=\frac{-\sqrt{145}-1}{4}\approx -3,260398645
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}+x-3=15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x+3 cu x-1 și a combina termenii similari.
2x^{2}+x-3-15=0
Scădeți 15 din ambele părți.
2x^{2}+x-18=0
Scădeți 15 din -3 pentru a obține -18.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 2\left(-18\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 1 și c cu -18 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 2\left(-18\right)}}{2\times 2}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1-8\left(-18\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-1±\sqrt{1+144}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -18.
x=\frac{-1±\sqrt{145}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 144.
x=\frac{-1±\sqrt{145}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{\sqrt{145}-1}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{145}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{145}.
x=\frac{-\sqrt{145}-1}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±\sqrt{145}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{145} din -1.
x=\frac{\sqrt{145}-1}{4} x=\frac{-\sqrt{145}-1}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}+x-3=15
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x+3 cu x-1 și a combina termenii similari.
2x^{2}+x=15+3
Adăugați 3 la ambele părți.
2x^{2}+x=18
Adunați 15 și 3 pentru a obține 18.
\frac{2x^{2}+x}{2}=\frac{18}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\frac{1}{2}x=\frac{18}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}+\frac{1}{2}x=9
Împărțiți 18 la 2.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}=9+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=9+\frac{1}{16}
Ridicați \frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{145}{16}
Adunați 9 cu \frac{1}{16}.
\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{145}{16}
Factor x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{145}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{145}}{4} x+\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{145}}{4}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{145}-1}{4} x=\frac{-\sqrt{145}-1}{4}
Scădeți \frac{1}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}