Rezolvați pentru a
a=\frac{4\sqrt{5}}{5}-2\approx -0,211145618
a=-\frac{4\sqrt{5}}{5}-2\approx -3,788854382
Partajați
Copiat în clipboard
16+16a+4a^{2}+\left(a+2\right)^{2}=16
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(4+2a\right)^{2}.
16+16a+4a^{2}+a^{2}+4a+4=16
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(a+2\right)^{2}.
16+16a+5a^{2}+4a+4=16
Combinați 4a^{2} cu a^{2} pentru a obține 5a^{2}.
16+20a+5a^{2}+4=16
Combinați 16a cu 4a pentru a obține 20a.
20+20a+5a^{2}=16
Adunați 16 și 4 pentru a obține 20.
20+20a+5a^{2}-16=0
Scădeți 16 din ambele părți.
4+20a+5a^{2}=0
Scădeți 16 din 20 pentru a obține 4.
5a^{2}+20a+4=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
a=\frac{-20±\sqrt{20^{2}-4\times 5\times 4}}{2\times 5}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 5, b cu 20 și c cu 4 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
a=\frac{-20±\sqrt{400-4\times 5\times 4}}{2\times 5}
Ridicați 20 la pătrat.
a=\frac{-20±\sqrt{400-20\times 4}}{2\times 5}
Înmulțiți -4 cu 5.
a=\frac{-20±\sqrt{400-80}}{2\times 5}
Înmulțiți -20 cu 4.
a=\frac{-20±\sqrt{320}}{2\times 5}
Adunați 400 cu -80.
a=\frac{-20±8\sqrt{5}}{2\times 5}
Aflați rădăcina pătrată pentru 320.
a=\frac{-20±8\sqrt{5}}{10}
Înmulțiți 2 cu 5.
a=\frac{8\sqrt{5}-20}{10}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{-20±8\sqrt{5}}{10} atunci când ± este plus. Adunați -20 cu 8\sqrt{5}.
a=\frac{4\sqrt{5}}{5}-2
Împărțiți -20+8\sqrt{5} la 10.
a=\frac{-8\sqrt{5}-20}{10}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{-20±8\sqrt{5}}{10} atunci când ± este minus. Scădeți 8\sqrt{5} din -20.
a=-\frac{4\sqrt{5}}{5}-2
Împărțiți -20-8\sqrt{5} la 10.
a=\frac{4\sqrt{5}}{5}-2 a=-\frac{4\sqrt{5}}{5}-2
Ecuația este rezolvată acum.
16+16a+4a^{2}+\left(a+2\right)^{2}=16
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(4+2a\right)^{2}.
16+16a+4a^{2}+a^{2}+4a+4=16
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(a+2\right)^{2}.
16+16a+5a^{2}+4a+4=16
Combinați 4a^{2} cu a^{2} pentru a obține 5a^{2}.
16+20a+5a^{2}+4=16
Combinați 16a cu 4a pentru a obține 20a.
20+20a+5a^{2}=16
Adunați 16 și 4 pentru a obține 20.
20a+5a^{2}=16-20
Scădeți 20 din ambele părți.
20a+5a^{2}=-4
Scădeți 20 din 16 pentru a obține -4.
5a^{2}+20a=-4
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{5a^{2}+20a}{5}=-\frac{4}{5}
Se împart ambele părți la 5.
a^{2}+\frac{20}{5}a=-\frac{4}{5}
Împărțirea la 5 anulează înmulțirea cu 5.
a^{2}+4a=-\frac{4}{5}
Împărțiți 20 la 5.
a^{2}+4a+2^{2}=-\frac{4}{5}+2^{2}
Împărțiți 4, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 2. Apoi, adunați pătratul lui 2 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
a^{2}+4a+4=-\frac{4}{5}+4
Ridicați 2 la pătrat.
a^{2}+4a+4=\frac{16}{5}
Adunați -\frac{4}{5} cu 4.
\left(a+2\right)^{2}=\frac{16}{5}
Factor a^{2}+4a+4. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(a+2\right)^{2}}=\sqrt{\frac{16}{5}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
a+2=\frac{4\sqrt{5}}{5} a+2=-\frac{4\sqrt{5}}{5}
Simplificați.
a=\frac{4\sqrt{5}}{5}-2 a=-\frac{4\sqrt{5}}{5}-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}