Rezolvați pentru x
x=\sqrt{7}+1\approx 3,645751311
x=1-\sqrt{7}\approx -1,645751311
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}-x-6-x\left(x+1\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x+3 cu x-2 și a combina termenii similari.
2x^{2}-x-6-\left(x^{2}+x\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+1.
2x^{2}-x-6-x^{2}-x=0
Pentru a găsi opusul lui x^{2}+x, găsiți opusul fiecărui termen.
x^{2}-x-6-x=0
Combinați 2x^{2} cu -x^{2} pentru a obține x^{2}.
x^{2}-2x-6=0
Combinați -x cu -x pentru a obține -2x.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\left(-6\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -2 și c cu -6 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\left(-6\right)}}{2}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+24}}{2}
Înmulțiți -4 cu -6.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{28}}{2}
Adunați 4 cu 24.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{7}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 28.
x=\frac{2±2\sqrt{7}}{2}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2\sqrt{7}+2}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{7}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{7}.
x=\sqrt{7}+1
Împărțiți 2+2\sqrt{7} la 2.
x=\frac{2-2\sqrt{7}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{7}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{7} din 2.
x=1-\sqrt{7}
Împărțiți 2-2\sqrt{7} la 2.
x=\sqrt{7}+1 x=1-\sqrt{7}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}-x-6-x\left(x+1\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x+3 cu x-2 și a combina termenii similari.
2x^{2}-x-6-\left(x^{2}+x\right)=0
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+1.
2x^{2}-x-6-x^{2}-x=0
Pentru a găsi opusul lui x^{2}+x, găsiți opusul fiecărui termen.
x^{2}-x-6-x=0
Combinați 2x^{2} cu -x^{2} pentru a obține x^{2}.
x^{2}-2x-6=0
Combinați -x cu -x pentru a obține -2x.
x^{2}-2x=6
Adăugați 6 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
x^{2}-2x+1=6+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-2x+1=7
Adunați 6 cu 1.
\left(x-1\right)^{2}=7
Factor x^{2}-2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-1\right)^{2}}=\sqrt{7}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-1=\sqrt{7} x-1=-\sqrt{7}
Simplificați.
x=\sqrt{7}+1 x=1-\sqrt{7}
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}