Rezolvați pentru x
x = \frac{3 \sqrt{5} + 1}{2} \approx 3,854101966
x=\frac{1-3\sqrt{5}}{2}\approx -2,854101966
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-x-5=6
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x^{2}-x-5-6=6-6
Scădeți 6 din ambele părți ale ecuației.
x^{2}-x-5-6=0
Scăderea 6 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-x-11=0
Scădeți 6 din -5.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-11\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -1 și c cu -11 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+44}}{2}
Înmulțiți -4 cu -11.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{45}}{2}
Adunați 1 cu 44.
x=\frac{-\left(-1\right)±3\sqrt{5}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 45.
x=\frac{1±3\sqrt{5}}{2}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{3\sqrt{5}+1}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±3\sqrt{5}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 3\sqrt{5}.
x=\frac{1-3\sqrt{5}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±3\sqrt{5}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 3\sqrt{5} din 1.
x=\frac{3\sqrt{5}+1}{2} x=\frac{1-3\sqrt{5}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-x-5=6
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-x-5-\left(-5\right)=6-\left(-5\right)
Adunați 5 la ambele părți ale ecuației.
x^{2}-x=6-\left(-5\right)
Scăderea -5 din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-x=11
Scădeți -5 din 6.
x^{2}-x+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=11+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=11+\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-x+\frac{1}{4}=\frac{45}{4}
Adunați 11 cu \frac{1}{4}.
\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{45}{4}
Factor x^{2}-x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{45}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{2}=\frac{3\sqrt{5}}{2} x-\frac{1}{2}=-\frac{3\sqrt{5}}{2}
Simplificați.
x=\frac{3\sqrt{5}+1}{2} x=\frac{1-3\sqrt{5}}{2}
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}