Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\approx -0,25-0,433012702i
x=\frac{1}{2}=0,5
x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\approx -0,25+0,433012702i
Rezolvați pentru x
x=\frac{1}{2}=0,5
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(\sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}\right)^{2}=\left(\sqrt{x^{4}+2x^{2}}\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1=\left(\sqrt{x^{4}+2x^{2}}\right)^{2}
Calculați \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1} la puterea 2 și obțineți x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1=x^{4}+2x^{2}
Calculați \sqrt{x^{4}+2x^{2}} la puterea 2 și obțineți x^{4}+2x^{2}.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1-x^{4}=2x^{2}
Scădeți x^{4} din ambele părți.
8x^{3}+2x^{2}-1=2x^{2}
Combinați x^{4} cu -x^{4} pentru a obține 0.
8x^{3}+2x^{2}-1-2x^{2}=0
Scădeți 2x^{2} din ambele părți.
8x^{3}-1=0
Combinați 2x^{2} cu -2x^{2} pentru a obține 0.
±\frac{1}{8},±\frac{1}{4},±\frac{1}{2},±1
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant -1 și q împarte coeficientul inițial 8. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=\frac{1}{2}
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
4x^{2}+2x+1=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți 8x^{3}-1 la 2\left(x-\frac{1}{2}\right)=2x-1 pentru a obține 4x^{2}+2x+1. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 4\times 1}}{2\times 4}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate folosind formula ecuației de gradul doi: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. În formulă, înlocuiți a cu 4, b cu 2 și c cu 1.
x=\frac{-2±\sqrt{-12}}{8}
Faceți calculele.
x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{4} x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}
Rezolvați ecuația 4x^{2}+2x+1=0 când ± este plus și când ± este minus.
x=\frac{1}{2} x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{4} x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}
Listați toate soluțiile găsite.
\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{4}+8\times \left(\frac{1}{2}\right)^{3}+2\times \left(\frac{1}{2}\right)^{2}-1}=\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{4}+2\times \left(\frac{1}{2}\right)^{2}}
Înlocuiți x cu \frac{1}{2} în ecuația \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}}.
\frac{3}{4}=\frac{3}{4}
Simplificați. Valoarea x=\frac{1}{2} corespunde ecuației.
\sqrt{\left(\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\right)^{4}+8\times \left(\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\right)^{3}+2\times \left(\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\right)^{2}-1}=\sqrt{\left(\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\right)^{4}+2\times \left(\frac{-\sqrt{3}i-1}{4}\right)^{2}}
Înlocuiți x cu \frac{-\sqrt{3}i-1}{4} în ecuația \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}}.
\frac{1}{16}\left(-72+56i\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}=\frac{1}{16}\left(-72+56i\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}
Simplificați. Valoarea x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{4} corespunde ecuației.
\sqrt{\left(\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\right)^{4}+8\times \left(\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\right)^{3}+2\times \left(\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\right)^{2}-1}=\sqrt{\left(\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\right)^{4}+2\times \left(\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}\right)^{2}}
Înlocuiți x cu \frac{-1+\sqrt{3}i}{4} în ecuația \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}}.
\frac{1}{16}\left(-72-56i\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}=\frac{1}{16}\left(-72-56i\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}
Simplificați. Valoarea x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{4} corespunde ecuației.
x=\frac{1}{2} x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{4} x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{4}
Enumerați toate soluțiile ecuației \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}}.
\left(\sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}\right)^{2}=\left(\sqrt{x^{4}+2x^{2}}\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1=\left(\sqrt{x^{4}+2x^{2}}\right)^{2}
Calculați \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1} la puterea 2 și obțineți x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1=x^{4}+2x^{2}
Calculați \sqrt{x^{4}+2x^{2}} la puterea 2 și obțineți x^{4}+2x^{2}.
x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1-x^{4}=2x^{2}
Scădeți x^{4} din ambele părți.
8x^{3}+2x^{2}-1=2x^{2}
Combinați x^{4} cu -x^{4} pentru a obține 0.
8x^{3}+2x^{2}-1-2x^{2}=0
Scădeți 2x^{2} din ambele părți.
8x^{3}-1=0
Combinați 2x^{2} cu -2x^{2} pentru a obține 0.
±\frac{1}{8},±\frac{1}{4},±\frac{1}{2},±1
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant -1 și q împarte coeficientul inițial 8. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=\frac{1}{2}
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
4x^{2}+2x+1=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți 8x^{3}-1 la 2\left(x-\frac{1}{2}\right)=2x-1 pentru a obține 4x^{2}+2x+1. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 4\times 1}}{2\times 4}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate folosind formula ecuației de gradul doi: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. În formulă, înlocuiți a cu 4, b cu 2 și c cu 1.
x=\frac{-2±\sqrt{-12}}{8}
Faceți calculele.
x\in \emptyset
Pentru că rădăcina pătrată a unui număr negativ nu este definită în câmpul real, nu există soluții.
x=\frac{1}{2}
Listați toate soluțiile găsite.
\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{4}+8\times \left(\frac{1}{2}\right)^{3}+2\times \left(\frac{1}{2}\right)^{2}-1}=\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{4}+2\times \left(\frac{1}{2}\right)^{2}}
Înlocuiți x cu \frac{1}{2} în ecuația \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}}.
\frac{3}{4}=\frac{3}{4}
Simplificați. Valoarea x=\frac{1}{2} corespunde ecuației.
x=\frac{1}{2}
Ecuația \sqrt{x^{4}+8x^{3}+2x^{2}-1}=\sqrt{x^{4}+2x^{2}} are o soluție unică.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}