Evaluați
11-\sqrt{7}\approx 8,354248689
Partajați
Copiat în clipboard
\sqrt[4]{49}=\sqrt[4]{7^{2}}=7^{\frac{2}{4}}=7^{\frac{1}{2}}=\sqrt{7}
Rescrieți \sqrt[4]{49} ca \sqrt[4]{7^{2}}. Efectuați conversia de la radical la formularul exponențială și anulați 2 în exponent. Convertiți înapoi la radicalul formular.
\sqrt{7}+\left(\sqrt{7}-2\right)^{2}+\frac{10-\left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}}{\sqrt{3}}
Inserați valoarea obținută înapoi în expresie.
\sqrt{7}+\left(\sqrt{7}\right)^{2}-4\sqrt{7}+4+\frac{10-\left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}}{\sqrt{3}}
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(\sqrt{7}-2\right)^{2}.
\sqrt{7}+7-4\sqrt{7}+4+\frac{10-\left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}}{\sqrt{3}}
Pătratul lui \sqrt{7} este 7.
\sqrt{7}+11-4\sqrt{7}+\frac{10-\left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}}{\sqrt{3}}
Adunați 7 și 4 pentru a obține 11.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}}{\sqrt{3}}
Combinați \sqrt{7} cu -4\sqrt{7} pentru a obține -3\sqrt{7}.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(\left(\sqrt{7}\right)^{2}-2\sqrt{7}\sqrt{3}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}\right)}{\sqrt{3}}
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(\sqrt{7}-\sqrt{3}\right)^{2}.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(7-2\sqrt{7}\sqrt{3}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}\right)}{\sqrt{3}}
Pătratul lui \sqrt{7} este 7.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(7-2\sqrt{21}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}\right)}{\sqrt{3}}
Pentru a înmulțiți \sqrt{7} și \sqrt{3}, înmulțiți numerele de sub rădăcina pătrată.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(7-2\sqrt{21}+3\right)}{\sqrt{3}}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-\left(10-2\sqrt{21}\right)}{\sqrt{3}}
Adunați 7 și 3 pentru a obține 10.
-3\sqrt{7}+11+\frac{10-10+2\sqrt{21}}{\sqrt{3}}
Pentru a găsi opusul lui 10-2\sqrt{21}, găsiți opusul fiecărui termen.
-3\sqrt{7}+11+\frac{2\sqrt{21}}{\sqrt{3}}
Scădeți 10 din 10 pentru a obține 0.
-3\sqrt{7}+11+\frac{2\sqrt{21}\sqrt{3}}{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}
Raționalizați numitor de \frac{2\sqrt{21}}{\sqrt{3}} prin înmulțirea numărătorului și a numitorului de către \sqrt{3}.
-3\sqrt{7}+11+\frac{2\sqrt{21}\sqrt{3}}{3}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
-3\sqrt{7}+11+\frac{2\sqrt{3}\sqrt{7}\sqrt{3}}{3}
Descompuneți în factori 21=3\times 7. Rescrieți rădăcina pătrată a produsului \sqrt{3\times 7} ca produs a rădăcini pătrate \sqrt{3}\sqrt{7}.
-3\sqrt{7}+11+\frac{2\times 3\sqrt{7}}{3}
Înmulțiți \sqrt{3} cu \sqrt{3} pentru a obține 3.
-3\sqrt{7}+11+2\sqrt{7}
Reduceți prin eliminare 3 și 3.
-\sqrt{7}+11
Combinați -3\sqrt{7} cu 2\sqrt{7} pentru a obține -\sqrt{7}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}